Magyar demontează sistemul Orbán

Péter Magyar a preluat puterea cu aceeași armă pe care Viktor Orbán a construit-o timp de 16 ani: o supermajoritate parlamentară de două treimi. Tisza a câștigat 141 din cele 199 de mandate, cu 53 % din voturi, într-un sistem electoral proiectat de Orbán pentru a face Fidesz aproape imposibil de învins (Verfassungsblog). Mecanismul se întoarce acum împotriva celui care l-a creat.

Această supermajoritate îi permite lui Magyar să rescrie Constituția Ungariei, să anuleze numiri în justiție și să demonteze fundațiile prin care active publice au fost direcționate către aliații lui Orbán. Puterea constituțională contează însă puțin dacă probele au fost deja distruse, iar banii europeni se epuizează înainte ca reformele să producă efecte.

Tocătoare, stickuri USB și avocați în ministere

Echipa lui Magyar a găsit 15-20 de saci cu documente tocate în subsolul fostului Minister al Construcțiilor, depozitați lângă materiale de campanie ale Fidesz într-o clădire guvernamentală (Spiegel). A depus plângere penală și a lansat o platformă anonimă pentru avertizori de integritate. Funcționari din mai multe ministere ar fi contactat Tisza și ar fi oferit documente pe stickuri USB, potrivit Forbes Hungary, aparent în schimbul păstrării locurilor de muncă (Forbes Hungary).

Potrivit relatărilor din presa maghiară, Magyar a instalat avocați la conducerea unor ministere-cheie, cu termene precise pentru auditarea și anularea contractelor din perioada Orbán, inclusiv a celor prin care averea statului a fost transferată către fundații conectate politic.

Ungaria a anunțat și că va adera la Parchetul European, instituția UE care investighează fraudele cu bani europeni, pas refuzat de Orbán. Viitorul procuror-șef european, Andrés Ritter, a cerut viteză: „Ceea ce nu securizezi rapid, atât probele, cât și activele obținute prin infracțiuni, cu greu mai poți recupera ulterior” (Sonntagsblatt). Dacă Ungaria îi acordă Parchetului European competență retroactivă până la înființarea sa din 2021, fraudele cu subvenții din epoca Orbán ar putea fi urmărite penal la nivel european.

Trei luni pentru deblocarea a 10,4 mld. euro

Comisia Europeană a înghețat aproximativ 19 mld. euro din fondurile UE pentru Ungaria în timpul guvernării Orbán, invocând încălcări ale statului de drept. Din această sumă, 10,4 mld. euro din Mecanismul de redresare și reziliență, fondul european de investiții post-pandemie, au un termen-limită strict: toate jaloanele de reformă trebuie îndeplinite până la 31 august 2026 (XpatLoop). Magyar are trei luni pentru a satisface 27 de „super-jaloane” privind independența justiției, aplicarea normelor anticorupție și transparența achizițiilor publice. Vrea un acord politic cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, până la sfârșitul lunii mai (Euronews).

La Bruxelles, ritmul deblocării banilor împarte statele membre. Șase țări, Suedia, Austria, Germania, Finlanda, Țările de Jos și Estonia, cer dovezi stricte înainte de eliberarea fondurilor. Prudența lor are un precedent: când Donald Tusk a preluat puterea în Polonia în 2023, Comisia a eliberat bani înainte ca reformele judiciare să fie efectiv finalizate (Do Rzeczy).

Liderul PPE, Manfred Weber, a cerut deja renunțarea la procedura prevăzută de articolul 7 împotriva Ungariei, cea mai dură sancțiune politică a UE pentru derapaje democratice, doar pe baza rezultatului electoral al lui Magyar, înainte ca reformele să fie livrate (European Conservative). Dacă Bruxellesul eliberează fondurile pe baza alegerilor, nu a reformelor verificate, își slăbește pârghia în viitoarele dispute privind statul de drept.

Rezistența din interiorul sistemului

Nu toate instituțiile Ungariei acceptă noua ordine politică. Președintele Tamás Sulyok, numit în perioada Orbán și aflat în mandat până în 2029, a respins ultimatumul de demisie dat de Magyar pentru 31 mai, argumentând că nu există bază constituțională pentru înlăturarea sa. Rolul său este în mare parte ceremonial, dar poate trimite legi la Curtea Constituțională, unde judecătorii numiți de Fidesz dețin în continuare majoritatea (ICONnect). Demiterea lui cere votul de două treimi controlat de Magyar, urmat de o decizie a aceleiași Curți. Este un mecanism de întârziere, nu o barieră permanentă.

Primele vizite externe ale lui Magyar, la Varșovia și Viena, au semnalat încercarea de a reconstrui relațiile europene după anii de izolare pro-Kremlin ai lui Orbán. În Polonia, Magyar și Donald Tusk au discutat despre accesul la LNG și despre interconectoare de gaz, pentru reducerea dependenței de gazul rusesc (Rzeczpospolita).

Partidul Tisza funcționează însă după aceeași logică centrată pe lider ca Fidesz. Guvernul său păstrează pozițiile lui Orbán privind livrările de arme către Ucraina și împrumuturile comune ale UE. Analiștii polonezi îl numesc un „Tusk maghiar”, dar eticheta are două tăișuri: Tusk a fost criticat în Polonia pentru modul selectiv în care și-a folosit mandatul. Magyar guvernează cu un partid construit în jurul propriei persoane, cu o Constituție pe care o poate rescrie după voință și cu aceeași supermajoritate care l-a făcut pe Orbán intangibil timp de 16 ani. Instrumentele pentru repararea instituțiilor și cele pentru capturarea lor sunt aceleași.