Atac masiv cu drone ucrainene asupra Moscow provoacă turbulențe politice în cinci state europene

Pe 17 mai, Ucraina a lovit regiunea Moscovei cu cel mai amplu atac cu drone de până acum, soldat cu patru morți, avarii la o rafinărie și resturi căzute pe terenurile aeroportului Șeremetievo (The Moscow Times). În aceeași săptămână, premierul Letoniei a demisionat după incursiuni cu drone nedetectate, Finlanda a închis peste noapte aeroportul Helsinki-Vantaa, Ungaria l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru prima dată în zece ani, iar cancelarul Austriei a spus că neutralitatea nu mai oferă protecție. Războiul dronelor a devenit o problemă de politică internă în state membre ale UE.

Atacul care a declanșat criza

Lovitura asupra Moscovei a urmat un tipar deja cunoscut de escaladare, dar comprimat în câteva zile. Armistițiul de 72 de ore promovat de Trump s-a prăbușit aproape imediat, la începutul lunii mai. Rusia a lansat apoi peste 1.600 de drone și rachete în 30 de ore, cel mai mare atac aerian al său din acest război.

Răspunsul Ucrainei a venit patru zile mai târziu. Potrivit Konrad-Adenauer-Stiftung Air War Monitor, Ucraina lansa deja, în martie 2026, mai multe drone cu rază lungă decât Rusia. Regiunea Moscovei nu mai este o țintă excepțională, ci una recurentă.

Letonia cade, Finlanda rezistă

Pe 7 mai, trei drone ucrainene au intrat în spațiul aerian al Letoniei, cel mai probabil deviate de războiul electronic rusesc. Una a lovit un rezervor gol de combustibil lângă Rēzekne. Nu au existat victime, dar niciuna dintre drone nu a fost interceptată.

Sistemele de senzori nu au detectat deloc prima dronă, alertele civile au ajuns după impact, iar ministrul Apărării și-a pierdut funcția. După ce Partidul Progresist a ieșit din coaliție, premierul Evika Siliņa a demisionat pe 14 mai. Incapacitatea expusă public a dus la căderea guvernului.

Finlanda s-a confruntat cu același risc tehnic, dar cu un rezultat politic complet diferit. Pe 15 mai, autoritățile au emis la ora 3:49 o alertă de pericol pentru regiunea Uusimaa, au închis aeroportul Helsinki-Vantaa timp de trei ore și au ridicat de la sol avioane Hornet. Nicio dronă nu a intrat, în cele din urmă, în spațiul aerian finlandez.

Alerta a fost preventivă și s-a bazat pe informații transmise în avans de aliați din NATO. Finlanda a avut avertizare timpurie și a mobilizat suficient de rapid pentru a evita o criză. Premierul Petteri Orpo a admis că informarea cetățenilor a lăsat prea multe întrebări fără răspuns, dar episodul nu a produs consecințe politice.

Ungaria și Austria fac viraje pregătite de mult timp

Noul guvern ungar condus de Tisza, instalat de doar câteva săptămâni, l-a convocat pe ambasadorul Rusiei după ce atacurile rusești au lovit în apropierea Transcarpatiei, regiune unde trăiește minoritatea maghiară din Ucraina. Premierul Magyar Péter a condamnat public atacurile (ATV, Reuters), rupând linia de apropiere față de Moscova care a definit deceniul Orbán.

Potrivit relatărilor, Budapesta pregătește expulzarea a peste doisprezece agenți ruși de informații care lucrează sub acoperire diplomatică. În perioada Orbán, asemenea cazuri erau gestionate prin îndepărtări discrete, fără recunoaștere publică.

În Austria, cancelarul Stocker a declarat pentru Krone că trebuie abandonată „minciuna confortabilă potrivit căreia neutralitatea ne protejează”. Argumentul său este simplu: dronele care pot zbura 500 de kilometri fac irelevante zonele-tampon geografice.

Austria a aderat la European Sky Shield Initiative, un consorțiu condus de Germania prin care statele participante cumpără în comun sisteme de apărare antiaeriană. Stocker prezintă aderarea ca fiind compatibilă cu neutralitatea. FPÖ o descrie drept un atac la identitatea constituțională a Austriei.

Germania acceptă riscul escaladării

Berlinul a semnat pe 11 mai programul „Brave Germany” cu Kievul, asumându-și producția comună de drone cu rază de până la 1.500 km, inclusiv 5.000 de unități ghidate de AI, cu finanțare de 4 mld. euro. Ministrul Apărării, Boris Pistorius, aflat în estul Ucrainei, a spus că Rusia se află într-o „fază de slăbiciune”.

Rusia a reacționat indicând trei producători germani de drone drept „ținte militare legitime” (Handelsblatt). Germania l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. Serviciile de securitate au evaluat drept „foarte puțin probabil” un atac fizic pe teritoriul german, dar au avertizat companiile din apărare să își revizuiască măsurile de protecție.

Cinci țări, cinci răspunsuri, niciun protocol comun

Tiparul este vizibil. Fiecare lovitură ucraineană cu rază lungă produce unde de șoc politice în Europa, în funcție de proximitatea și pregătirea fiecărui stat. Letonia nu a avut nici capacitate de detecție suficientă, nici coeziune politică. Finlanda a avut avertizare timpurie și a mobilizat înainte să apară pagube. Ungaria și Austria au folosit momentul pentru a se distanța public de poziții pe care oricum începuseră să le depășească. Germania și-a asumat deliberat riscul escaladării.

Nu există un protocol european comun pentru efectele colaterale ale războiului cu drone. Cinci țări au produs cinci reacții diferite în zece zile. Următorul incident va arăta dacă presiunea duce la coordonare sau la fragmentare mai profundă. Întrebarea rămasă fără răspuns este cine reacționează atunci când o dronă ucraineană, deviată de bruiajul rusesc, trece o frontieră NATO.