Slovacia riscă fonduri înghețate după votul 347-165

Când Ungaria era sub presiunea UE pentru recul democratic, Viktor Orbán se putea baza pe Polonia și Slovacia pentru a limita consecințele politice. Robert Fico nu mai are acest paravan. Parlamentul European a votat cu 347 la 165 o rezoluție prin care cere Comisiei Europene să înghețe fondurile UE pentru Slovacia, invocând demontarea sistematică a instituțiilor anticorupție ale țării (European Parliament, n-tv). Este cea mai dură confruntare pe tema statului de drept cu un guvern UE în funcție după înghețarea fondurilor Ungariei, în 2022.

Ce a desființat Fico

Rezoluția enumeră daune instituționale concrete. Slovacia a desființat Parchetul Special și Agenția Națională Penală, cele două structuri care investigau corupția la nivel înalt. Modificările Codului penal au redus pedepsele pentru fapte de corupție, iar urmăririle penale în astfel de dosare au scăzut puternic. Guvernul intenționează, de asemenea, să înlocuiască autoritatea independentă pentru avertizorii de integritate cu o instituție al cărei șef ar urma să fie numit de președintele Parlamentului (European Parliament, Aktuality.sk).

Parlamentul cere Comisiei să activeze mecanismul de condiționalitate, regulamentul din 2020 care permite UE să blocheze fonduri când problemele de stat de drept pun în pericol bugetul, și să lanseze proceduri de infringement, adică acțiuni juridice formale pentru încălcarea dreptului UE. Daniel Freund, eurodeputatul german al Verzilor care a coordonat rezoluția, a numit înghețarea fondurilor „o armă mai eficientă” decât articolul 7, opțiunea politică severă a UE, care cere unanimitate și nu a fost niciodată dusă până la capăt. Colegul său din CDU, Niclas Herbst, a susținut demersul, formând un front rar între Verzi și conservatori (EUobserver).

Fără aliați rămași

Diferența față de confruntările anterioare pe statul de drept este izolarea aproape completă a lui Fico. Noul premier al Ungariei, Péter Magyar, care l-a învins pe Orbán în aprilie, a votat pentru rezoluție. Partidul său, Tisza, a condiționat orice relansare a Grupului de la Vișegrad (blocul central-european format din Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia) de îndeplinirea de către Fico a unor cerințe privind drepturile minorității maghiare din Slovacia (Telex). Ungaria, cândva cel mai apropiat aliat al Slovaciei în blocarea presiunilor europene, susține acum activ presiunea asupra Bratislavei. Alegerea lui Magyar a eliminat ultimul guvern din regiune dispus să-l protejeze politic pe Fico.

Polonia lui Donald Tusk susține aplicarea instrumentelor UE privind statul de drept de la preluarea mandatului, în 2023. Eurodeputații cehi din partidele de guvernare au votat în favoarea rezoluției; doar opoziția ANO, partidul lui Andrej Babiš, s-a aliniat cu Fico (ČT24). V4, care a funcționat ani la rând ca scut pentru guvernele acuzate de derapaje democratice, devine acum un mecanism de presiune împotriva unuia dintre propriii membri.

Mișcarea Comisiei

Rezoluția nu este obligatorie juridic. Doar Comisia Europeană poate declanșa mecanismul de condiționalitate, iar Consiliul Uniunii Europene, unde votează miniștrii statelor membre, trebuie să aprobe orice înghețare prin majoritate calificată. Asta înseamnă că nicio țară nu îl poate salva singură pe Fico prin veto. Condițiile politice pentru activare sunt mai favorabile decât în cazul Ungariei: guvernele cele mai probabile să se opună aplicării mecanismului s-au schimbat, iar presiunea Parlamentului este acum explicită.

Comisia a făcut deja pași preliminari: proceduri de infringement privind amendamente constituționale în noiembrie 2025 și modificări ale protecției avertizorilor de integritate în ianuarie 2026 (n-tv). Activarea deplină a mecanismului rămâne însă neasumată. Un purtător de cuvânt a spus că Bruxellesul „nu va ezita să folosească toate instrumentele”, formulare care păstrează libertatea de decizie fără să promită o acțiune concretă (Brussels Watch).

Precedentul Ungariei complică dosarul. Comisia a înghețat o parte importantă din fondurile UE pentru Budapesta prin același mecanism, apoi a deblocat controversat o parte din bani fără reforme verificate. Aplicarea condiționalității în cazul Slovaciei ar testa dacă instrumentul funcționează consecvent.

Expunerea financiară a Slovaciei este semnificativă. Țara depinde puternic de fondurile de coeziune și de redresare ale UE. Oficiul European de Luptă Antifraudă, OLAF, tăiase deja 1,225 mil. euro din alocarea Slovaciei în mai 2025, din cauza unor nereguli, iar o înghețare completă prin mecanismul de condiționalitate ar avea un impact mult mai mare. Președintele Peter Pellegrini, partenerul de coaliție al lui Fico, a numit votul o „rușine internațională”, dar a estimat că fondurile nu vor fi efectiv înghețate (Aktuality.sk).

Votul Parlamentului îi oferă Comisiei acoperire politică pentru a acționa. Dacă o va folosi depinde de cât de serios își tratează propriile instrumente. Fico, spre deosebire de Orbán în perioada de solidaritate maximă a V4, nu mai are pe cineva care să negocieze în numele lui.