Merz înăsprește regulile muncii

Friedrich Merz și-a ales profilul politic: disciplină pe partea ofertei. Pachetul convenit de coaliția cancelarului german înăsprește accesul la ajutoare sociale, restrânge concediile medicale și relaxează regulile de angajare. Logica este simplă: dacă mai mulți oameni muncesc în condiții mai stricte, economia ar trebui să crească. Problema de fond a Germaniei este însă productivitatea, adică valoarea produsă într-o oră de muncă. Dacă fiecare oră generează prea puțin, mai multe ore lucrate sub reguli mai dure nu rezolvă automat blocajul.

Trei pârghii, o singură teorie

Pachetul are trei pârghii economice. Prima vizează ajutoarele sociale: coaliția înlocuiește Bürgergeld, sprijinul de bază pentru șomerii din Germania, cu Grundsicherung, un sistem care cere acceptarea mai rapidă a locurilor de muncă, verifică mai devreme averea beneficiarilor și sancționează mai sever nerespectarea obligațiilor (Corriere d'Italia, Euronews PL).

A doua pârghie privește absențele de la muncă. Concediile medicale obținute prin telefon, care permiteau salariaților să primească certificat medical după o discuție cu medicul, fără consultație fizică, ar urma să fie eliminate (DW). Vârsta de pensionare ar crește peste 67 de ani.

A treia pârghie relaxează regulile de angajare. Contractele pe perioadă determinată ar deveni mai ușor de prelungit, iar protecția împotriva concedierii ar fi slăbită (Il Fatto Quotidiano, Al Jazeera). Oferta este completată de reduceri de taxe pentru veniturile medii, finanțate prin cote mai mari pentru contribuabilii cu venituri ridicate.

O estimare de piață sugerează că reformele ar putea ridica ritmul de creștere pe termen lung al Germaniei de la circa 0,4 % la 0,7 % (Biz Chosun). Ar fi o îmbunătățire reală, dar nu o transformare, iar cifra nu a fost confirmată de o instituție independentă.

Disciplina muncii nu acoperă deficitul de investiții

Logica reformelor vine din manualul economiei ofertei: elimini barierele din zona producției, iar creșterea economică apare. Dar piața muncii din Germania nu pare să ducă lipsă, în mod evident, de lucrători disponibili. Ocuparea a scăzut cu 0,4 % în mai 2026 față de aceeași lună a anului anterior (Destatis). Companiile reduc personal, nu angajează în disperare.

Germania are deficit real de forță de muncă în îngrijire, construcții și meserii calificate. Aceste lipsuri țin însă de blocaje în formare profesională și de presiunea demografică, nu de generozitatea ajutoarelor sociale. Problema mai mare este în altă parte: BNP Paribas Economic Research a constatat că investițiile reale ale companiilor în cercetare și dezvoltare au crescut mult mai rapid în SUA decât în UE între 2020 și 2024, iar încetinirea productivității europene după Covid reflectă subinvestiția în tehnologie, nu beneficii sociale prea confortabile (BNP Paribas).

Reguli mai dure pentru ajutoare nu produc software mai bun, autorizații de construcție mai rapide sau energie mai ieftină. Dacă blocajele sunt costurile energiei, infrastructura insuficientă și digitalizarea lentă, împingerea mai multor oameni spre piața muncii creează presiune fără să creeze, prin ea însăși, producție suplimentară.

Cine câștigă, cine pierde

Câștigul cel mai direct revine angajatorilor din sectoarele intensive în muncă: costuri mai mici cu absențele, un bazin mai mare de candidați și angajări temporare mai ușoare (Finance Yahoo). Gospodăriile cu venituri medii ar putea beneficia de relaxarea fiscală, deși nu există încă o estimare serioasă a efectului net după taxe și prestații sociale.

Perdanții sunt mai ușor de identificat: beneficiarii de ajutoare sociale expuși unor sancțiuni mai dure, lucrătorii cu boli cronice care se bazau pe consultațiile telefonice, salariații mai în vârstă pentru care pensionarea se îndepărtează și angajații temporari care preiau mai multă nesiguranță (Aktuálně.cz). Există și un risc macroeconomic: reducerea beneficiilor într-un moment de creștere fragilă poate apăsa consumul gospodăriilor, anulând o parte din câștigurile obținute prin creșterea ofertei de muncă.

Ce așteaptă vecinii Germaniei

Germania este cea mai mare economie a zonei euro. Subcontractorii polonezi legați de industria germană sunt mai puțin interesați de retorica despre ajutoare sociale și mai mult de întrebarea dacă reforma se va transforma în comenzi de investiții (Interia, Rzeczpospolita). Comentatorii italieni au remarcat ironia: dacă Berlinul combină acum disciplina socială cu o strategie sprijinită de stat pentru industria auto și semiconductori, vocea sa în favoarea austerității fiscale la Bruxelles devine mai puțin convingătoare (Corriere).

Merz trebuie acum să arate că pachetul produce investiții, nu doar reguli mai dure. Vecinii Germaniei, ale căror fabrici depind de comenzile germane, vor vedea diferența înainte ca datele agregate să o confirme.