CDU-ul lui Merz coboară sub 5%

Creștin-democrații lui Friedrich Merz au coborât aparent sub 5 % în Mecklenburg-Pomerania Inferioară și au ajuns pe locul al doilea la Berlin, potrivit rezultatelor provizorii din 20 septembrie (NDR, Deutschlandfunk). Merz a calificat rezultatele drept o „catastrofă” și a promis că va accelera agenda de reforme (Boursorama/Reuters). Cele două înfrângeri nu îl pot înlătura din funcția de cancelar, dar pot îngreuna susținerea, de către guvernul său, a angajamentelor europene care implică costuri pentru alegătorii germani.

Două proteste, două direcții

În Mecklenburg-Pomerania Inferioară, extrema dreaptă, AfD, s-a clasat pe primul loc, cu aproximativ 38 %, urmată de SPD, cu circa 35 %. CDU a obținut doar aproximativ 4,9 %, iar dacă rezultatul va fi confirmat, partidul nu va mai avea reprezentare în parlamentul regional — Landtag — pentru prima dată (NDR, Rostock Heute). Manuela Schwesig, premierul landului și reprezentanta SPD, este așteptată să negocieze o coaliție cu partidele mai mici, lăsând AfD și ceea ce a mai rămas din CDU în afara guvernării.

La Berlin, Die Linke, partidul stângii, s-a clasat pe primul loc, cu aproximativ 25,5 %, împingând CDU la circa 20 % (Deutschlandfunk, Tagesschau). Potrivit Tagesspiegel, Die Linke a atras foști alegători ai SPD, persoane care nu votaseră la alegerile precedente și berlinezi mai tineri, promovând aplicarea referendumului din 2021 privind trecerea în proprietate publică a unor portofolii imobiliare mari. O coaliție condusă de Die Linke ar înlocui administrația locală condusă de CDU și ar schimba orientarea politică a Berlinului.

Alegătorii au sancționat partidele de la guvernare la nivel federal din motive regionale diferite, însă mecanismul electoral a fost același: existau alternative la marginea spectrului politic, iar alegătorii le-au ales.

De ce rămâne Merz în funcție și ce se îngustează

Legea fundamentală a Germaniei face aproape imposibilă înlăturarea cancelarului fără desemnarea simultană a unui succesor parlamentar. Bundestagul, parlamentul federal, poate demite cancelarul doar dacă alege un înlocuitor în cadrul aceluiași vot (Legea fundamentală, articolul 67). CDU/CSU și SPD dețin în continuare 328 dintre cele 630 de mandate din Bundestag, cu douăsprezece peste pragul majorității (Bundestag).

Rezultatele din landuri influențează legislația federală prin Bundesrat, camera superioară în care fiecare guvern regional își exprimă voturile ca bloc. Berlinul are patru voturi, iar Mecklenburg-Pomerania Inferioară are trei (Bundesrat). Cele șapte voturi nu pot forma singure o minoritate de blocaj. Atunci când partenerii unei coaliții regionale nu ajung la un acord asupra unui proiect de lege federal, practica este ca landul să se abțină; pentru legile care necesită aprobarea Bundesratului — inclusiv cele privind repartizarea taxelor, costurile transferate landurilor și anumite măsuri legate de UE — abținerea are efectul unui vot împotrivă (Bundestag, procedura legislativă).

Un guvern berlinez condus de Die Linke ar înlocui o administrație care susținea prioritățile CDU. O coaliție condusă de SPD în Mecklenburg-Pomerania Inferioară, probabil cu partide situate la stânga formațiunii lui Schwesig, ar putea duce la abțineri în cazuri în care guvernul regional precedent îl sprijinea pe Merz. Niciuna dintre schimbări nu răstoarnă singură politica federală, dar ambele reduc marja de manevră a cancelarului pentru a trece proiecte de lege prin camera superioară.

Bugetul UE, primul test

Germania își păstrează aceleași voturi și drepturi de veto la Bruxelles. Bugetul UE pentru perioada 2028–2034, cunoscut drept cadrul financiar multianual, trebuie aprobat în unanimitate de statele membre, potrivit articolului 312 din TFUE. Poziția de negociere este stabilită de guvernul federal, nu de Merz personal, iar partenerul de coaliție, SPD, influențează ceea ce poate susține această poziție.

Aici se resimte efectul alegerilor asupra coaliției. Secretarul general al SPD, Lars Klingbeil, a declarat că guvernul nu a reușit să-i convingă pe alegători în privința agendei sale de reforme (AFP). Le Monde a descris rezultatele drept o înfrângere istorică pentru partidul lui Merz. L'Opinion a remarcat că Merz a insistat asupra continuării reformelor, în pofida reculului electoral. Niciun guvern european nu a legat public rezultatele de o schimbare a poziției de negociere a Germaniei. Constrângerea plauzibilă este una internă: parlamentarii CDU care se pregătesc pentru propriile alegeri ar putea ezita să susțină o contribuție germană mai mare la bugetul UE sau alte angajamente costisitoare, dacă alegătorii sancționează deja partidul.

Alegerile nu au modificat niciuna dintre prerogativele formale ale Germaniei în UE, dar au crescut costul politic intern al folosirii lor. Niciun partener de coaliție, grup parlamentar sau guvern european nu a impus până acum o schimbare de politică, însă Merz are acum mai puțin spațiu pentru a-și convinge propriul partid că angajamentele europene nepopulare merită prețul.