Lui Mureșan îi lipsesc 63 de voturi

Președintele Nicușor Dan a anunțat pe 17 septembrie că l-a desemnat premier pe eurodeputatul Siegfried Mureșan. Mureșan a acceptat (România TV, HotNews). Rămâne neclar dacă desemnarea produce deja efecte juridice: potrivit articolului 100 din Constituția României, decretele prezidențiale intră în vigoare după publicare, iar până la sfârșitul zilei nu fusese publicat niciun decret (Constituția României). După publicarea decretului, candidatul desemnat are zece zile pentru a propune un guvern și a obține votul de încredere, care necesită 233 de voturi pentru, adică majoritatea absolută a celor 464 de deputați și senatori.

Pe baza pozițiilor publice ale partidelor, Mureșan nu poate ajunge la acest număr.

Diferența pe care PSD o poate acoperi

Susținătorii declarați ai lui Mureșan sunt PNL, liberalii de centru-dreapta, USR, formațiunea reformistă, și UDMR, alianța reprezentând minoritatea etnică maghiară. Împreună, aceste partide dețin aproximativ 170 de mandate (Adevărul). Voturile deputaților minorităților naționale care ar susține guvernul ar reduce diferența la aproximativ 47–50 de voturi, dar majoritatea ar rămâne departe (Mediafax).

AUR, partidul naționalist, a exclus votul pentru orice guvern din care nu face parte. În aceste condiții, PSD, cu aproximativ 126 de parlamentari, este singurul partid care poate asigura învestitura.

PSD nu a respins categoric desemnarea. Liderii partidului au poziții diferite: unii cer intrarea formală în coaliție, alții oferă o susținere condiționată de concesii politice, iar Sorin Grindeanu, liderul PSD din Camera Deputaților, a propus respingerea totală a lui Mureșan. Marcel Ciolacu, în calitate de lider al partidului, controlează decizia grupului parlamentar (Agerpres). PNL a intrat în consultări promițând că nu va guverna alături de PSD (G4Media).

UDMR nu poate acoperi singur diferența. Liderul formațiunii spune că aceasta va participa la guvernare numai după ce PSD și PNL ajung mai întâi la un acord (Transtelex).

Calculul lui Dan este simplu: prin desemnarea lui Mureșan, îl obligă pe PSD să-și asume o opțiune clară, fie să susțină guvernul, fie să negocieze intrarea la guvernare, fie să răspundă politic pentru continuarea blocajului.

Banii din redresare aflați în joc

Desemnarea vine cu douăsprezece zile înaintea termenului-limită din 30 septembrie, până la care România trebuie să depună cererea finală de plată în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență al UE, fondul postpandemie care condiționează plata banilor de atingerea jaloanelor de reformă. Comisia Europeană a cerut deja Bucureștiului clarificări privind modificările aduse legilor integrității, legate de aceste fonduri (To Brief).

Un nou guvern nu mai poate recupera banii pierduți. Termenul pentru finalizarea jaloanelor a expirat la 31 august. Premierul interimar Ilie Bolojan și președintele Dan au recunoscut că România ar urma să piardă aproximativ 770 mil. euro, deoarece Parlamentul nu a adoptat legea unică a salarizării în sectorul public cerută de Bruxelles (HotNews, Euronews).

Un guvern condus de Mureșan ar mai putea depune cererea finală, furniza dovezile lipsă pentru reformele contestate și răspunde întrebărilor Comisiei Europene. Doar Comisia decide dacă jaloanele au fost îndeplinite și dacă plățile trebuie suspendate sau reduse. Nicio lege adoptată după 31 august nu poate conta drept îndeplinire la termen. Anii petrecuți de Mureșan în Parlamentul European ar putea ușura coordonarea cu Bruxelles-ul, dar nicio relație nu poate înlocui voturile parlamentare de la București.

Separat, Bulgaria a amânat negocierile privind construirea a două noi poduri peste Dunăre până când guvernul României se stabilizează (BNR). Problema fondurilor europene este însă punctul în care blocajul politic se resimte cel mai puternic dincolo de granițele României: Comisia nu poate vira bani pentru jaloane neîndeplinite, indiferent de bunăvoință.

Ce declanșează respingerea

Dacă Parlamentul respinge candidatura lui Mureșan, guvernul interimar rămâne în funcție, iar Dan îl poate desemna din nou. Potrivit articolului 89 din Constituție, președintele poate dizolva Parlamentul abia după ce două tentative de învestitură eșuează în 60 de zile (Constituția României). Înaintea desemnării, Dan a recunoscut că alegerile anticipate nu mai pot fi excluse.

Pe baza pozițiilor publice, Mureșan nu are cum să ajungă la 233 de voturi fără PSD sau fără o schimbare improbabilă de poziție a AUR. PSD deține pârghia imediată. Rămâne de văzut dacă liderii partidului o vor folosi pentru a obține condiții de intrare la guvernare, concesii de politică publică sau pentru a împinge calendarul constituțional spre dizolvarea Parlamentului și dacă decretul care pune în mișcare acest calendar a fost deja semnat.