Nouă țări cer amânarea controalelor biometrice

Când Uniunea Europeană a lansat noul sistem digital de control la frontieră, presupunerea era că statele intrate mai recent în Schengen vor avea cele mai mari probleme tehnice. După nouă luni, imaginea s-a inversat. Croația, care a intrat în spațiul Schengen abia în 2023, spune că Sistemul de Intrare/Ieșire (EES) funcționează fără blocaje majore la frontierele sale. Țările care cer acum Bruxellesului măsuri de urgență sunt Belgia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Malta, Țările de Jos și Portugalia, alături de Elveția (Euronews, Travel Tomorrow).

EES a înlocuit ștampilele din pașaport cu înregistrări electronice pentru fiecare călător din afara UE care intră sau iese din spațiul Schengen. La prima înregistrare, polițiștii de frontieră colectează imaginea facială și amprentele digitale ale persoanei (Regulamentul EES). Sistemul a devenit operațional în octombrie 2025. Regulile au fost stabilite prin legislația UE, baza de date comună a fost construită și este administrată de agenția europeană pentru sisteme IT, eu-LISA, însă verificările propriu-zise sunt făcute de autoritățile naționale la fiecare aeroport, port sau punct de frontieră terestră. Această împărțire în trei explică mare parte din ce a urmat.

Cinci ore la poartă

Prima înrolare biometrică durează aproximativ 60-90 de secunde pentru fiecare călător, potrivit estimărilor operaționale franceze (Le Monde). La un val de curse de vară, această durată se transformă rapid în cozi succesive. Aeroporturile franceze au raportat timpi de așteptare de până la cinci ore și conexiuni pierdute (Ouest-France). La Berlin Brandenburg, pasagerii din afara UE au așteptat până la două ore, potrivit directoarei aeroportului, Aletta von Massenbach (Berliner Zeitung). Aeroporturile de pe insulele grecești, unde traficul turistic britanic este ridicat, se confruntă cu aceeași presiune (The Guardian).

Nu există date publice complete privind timpii de așteptare, funcționarea chioșcurilor sau rata erorilor de înrolare în toate punctele de frontieră Schengen. În lipsa lor, atât explicația potrivit căreia ar fi vorba doar despre „probleme minore de rodaj”, cât și afirmația că sistemul eșuează peste tot se sprijină mai degrabă pe relatări punctuale decât pe dovezi comparabile.

Ce cer cele nouă țări

Cele nouă țări nu cer eliminarea EES. Solicitarea este mai restrânsă: prelungirea perioadei de grație acordate de Comisia Europeană la lansare, care permite polițiștilor de frontieră să suspende colectarea datelor biometrice în situații de aglomerație extremă, continuând totuși să înregistreze electronic intrările și ieșirile. Această perioadă expiră la 6 septembrie (Connexion).

Comisia Europeană a refuzat o suspendare generală, susținând că întârzierile reflectă mai degrabă deficitul de personal la nivel național decât o problemă de proiectare a sistemului comun (CNN Greece). Ministrul croat de interne, Davor Božinović, a întărit această poziție, spunând că țara sa s-a pregătit corespunzător și nu vede probleme majore. Pentru un stat care a stat ani la rând sub evaluarea vechilor membri Schengen, unii dintre ei sceptici față de capacitatea sa de a gestiona frontiera externă, mesajul este limpede: sistemul funcționează acolo unde guvernele și-au făcut temele.

Cea mai dură critică merge însă în direcția opusă. Alexander Zinell, directorul general al Fraport Greece, a descris EES drept un sistem cu defecte de concepție și a cerut o reproiectare completă, inclusiv înregistrare înainte de călătorie, nu procesare la ghișeu (The Guardian, Newsbeast). Aeroporturile grecești suferă și din cauza numărului insuficient de polițiști de frontieră instruiți, o problemă națională pe care EES nu a creat-o, dar pe care a făcut-o mult mai vizibilă (Dnews).

Ce tranșează septembrie

Termenul de 6 septembrie obligă Comisia Europeană să aleagă. Dacă perioada de grație expiră fără prelungire, fiecare punct de frontieră externă Schengen trebuie să aplice înrolarea biometrică integrală inclusiv la vârf de trafic. Dacă perioada este prelungită, colectarea datelor biometrice devine, în practică, opțională atunci când presiunea operațională este prea mare. Asta ar slăbi exact garanția pentru care a fost construit EES: evidențe verificate de intrare și ieșire pentru fiecare călător din afara UE. Perturbările au împins deja, probabil, ETIAS, sistemul separat de autorizare înainte de călătorie, spre 2027, deși calendarul oficial al UE indică încă sfârșitul anului 2026 (travel-europe.europa.eu, Euronews).

Argumentul juridic pentru EES este solid, iar logica de securitate este clară. Libera circulație în interiorul Schengen poate rezista politic doar dacă frontiera externă este administrată consecvent. Problema este că UE a scris o regulă comună și a lăsat implementarea în seama a 29 de realități administrative diferite, de la aeroporturi mari la porturi și puncte terestre de frontieră. Aceeași reglementare produce controale fluide la Zagreb și cozi de cinci ore la Paris. Diferența de capacitate este problema la care Comisia Europeană trebuie acum să răspundă.