Polonia cere 33,6 miliarde pentru fermieri

Cadrul financiar al UE pentru 2028-2034 nu este încă finalizat, dar liniile de conflict sunt deja clare. Contribuitorii neți, precum Germania și Țările de Jos, vor să mute mai mulți bani către apărare, cercetare și competitivitate. Beneficiarii neți, în frunte cu Polonia, Spania și Franța, încearcă să protejeze fondurile agricole și regionale. Disputa privește împărțirea următorului buget pe șapte ani al Europei, iar agricultura este zona în care tensiunea devine vizibilă.

Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a declarat presei poloneze că fermierii din Polonia ar trebui să primească cel puțin 33,6 mld. euro în următorul ciclu bugetar, față de 31,2 mld. euro în prezent (Business Insider Polska, RMF24). Dacă sunt incluse și formele indirecte de sprijin, precum școlile agricole, suma ar putea depăși 40 mld. euro. Deocamdată, acestea sunt semnale politice, nu lege adoptată: Parlamentul European a respins deja primul proiect al statelor membre pentru CFM, cadrul financiar multianual, adică planul obligatoriu de cheltuieli al UE pe șapte ani (Euronews, European Court of Auditors).

De ce banii pentru agricultură modelează întregul buget

Politica Agricolă Comună, PAC, sistemul prin care UE sprijină fermierii, își distribuie actualul buget pe șapte ani, de 386,6 mld. euro, prin două canale principale: plăți directe pentru venituri și fonduri de dezvoltare rurală, destinate investițiilor, măsurilor de mediu și economiilor locale. Între 2018 și 2022, plățile directe au reprezentat 23 % din veniturile agricole totale la nivelul UE, iar toate subvențiile agricole cumulate au ajuns, în medie, la 33 % (European Commission, European Commission). Pentru mulți producători, sprijinul european nu este un supliment. Face parte din baza de venit.

Polonia ar putea câștiga atât datorită dimensiunii sectorului agricol, cât și prin logica de convergență. Statele estice și cele intrate mai recent în UE au susținut de mult timp că plățile lor pe hectar trebuie să se apropie de cele primite de fermierii francezi, germani sau olandezi. Hansen a confirmat că această logică rămâne valabilă, legând creșterea estimată pentru Polonia de continuarea egalizării ratelor de plată (RMF24). Șaisprezece țări ar primi mai mult, iar unsprezece ar primi mai puțin.

Cine vrea să protejeze agricultura și cine vrea să mute banii

Președinția cipriotă a Consiliului, care mediază în prezent negocierile bugetare, a propus o reducere totală de aproximativ 2 % față de planul Comisiei Europene, dar cu tăieri distribuite inegal: competitivitatea, apărarea, cercetarea și acțiunea externă ar pierde în jur de 3,9 %, în timp ce agricultura și coeziunea ar fi protejate comparativ (EUAlive).

Această reducere inegală definește taberele. Spania a semnat, alături de 16 țări, o declarație prin care cere păstrarea finanțării pentru coeziune și agricultură (Spain Foreign Ministry). Madridul a mers mai departe, semnalând deschidere față de noi surse de venit ale UE și chiar față de o nouă datorie comună, pentru a evita tăierea sprijinului agricol (EFE). Presa franceză plasează constant Parisul în tabăra apărătorilor cheltuielilor agricole (Banque des Territoires).

De cealaltă parte, Germania a numit propunerea „inabordabilă” financiar (Spiegel). Ministrul olandez al finanțelor a descris compromisul cipriot drept un „pachet de neacceptat”, care finanțează „prioritățile de ieri” în detrimentul „provocărilor de mâine” (The Straits Times/Reuters). Suedia a criticat faptul că apărarea și cercetarea suportă tăierile, în timp ce agricultura este ferită (Europaportalen).

Cum PAC a consumat aproximativ 24,6 % din cheltuielile UE în 2023 (European Commission), contribuabilii neți, adică țările care plătesc mai mult la buget decât primesc înapoi, susțin că protejarea acestei ponderi comprimă spațiul pentru apărare, competitivitate și cercetare exact când Europa spune că are nevoie de toate trei.

Ce ascund încă cifrele mari

Suma de 33,6 mld. euro este nominală. Nu a fost publicată nicio comparație ajustată cu inflația față de bugetul actual, astfel că o creștere la nivel de titlu poate ascunde o reducere în termeni reali dacă prețurile inputurilor agricole cresc mai repede. Regulile UE cer ca cel puțin 10 % din plățile directe să meargă către fermele mici și cel puțin 3 % către tinerii fermieri (European Commission). Dar nu există încă o proiecție poloneză pentru 2028-2034 care să arate cum ar fi împărțiți acești bani după dimensiunea fermei sau regiune. Totalul poate crește, în timp ce întrebarea distributivă rămâne deschisă.

Cel mai mare șoc distributiv ar putea veni dintr-o eventuală aderare a Ucrainei. În prezent, Ucraina primește până la 50 mld. euro printr-un mecanism separat pentru 2024-2027 (European Commission). Un proiect bugetar a redus deja sprijinul mai larg pentru Ucraina în 2028-2034 de la 100 mld. euro la 89 mld. euro (Kyiv Independent). Nu există încă un model credibil care să arate ce ar însemna aderarea Ucrainei pentru plățile agricole ale Poloniei, Franței sau Spaniei. Întrebarea nu are deocamdată o cifră atașată, dar stă în spatele fiecărei poziții de la masa negocierilor.