Portugalia taie investițiile publice cu 31%

Proiectul de buget al Portugaliei pentru 2027 prevede investiții publice de 9,687 mld. euro, față de 14,035 mld. euro în acest an. Scăderea este de 31 % în termeni nominali, adică înainte de ajustarea cu inflația (CFP, ECO). Același buget promite un excedent de numai 0,1 % din PIB, bazat pe o creștere economică mai rapidă decât estimează instituția portugheză de supraveghere fiscală (anexa bugetară).

Ministrul de finanțe, Joaquim Miranda Sarmento, a prezentat proiectul parlamentului pe 8 octombrie, iar deputații nu l-au aprobat încă (Guvernul).

De ce se opresc banii

Investițiile publice acoperă drumurile, spitalele, școlile și alte bunuri de durată pe care statul le construiește sau le cumpără. În proiectul de buget, ponderea lor în PIB scade de la aproximativ 4,3 % la 2,8 % (anexa bugetară).

Scăderea vine după încheierea PRR, planul Portugaliei finanțat prin Mecanismul de redresare și reziliență al UE, creat după pandemie. Fondul acorda granturi doar după îndeplinirea unor jaloane convenite, iar legislația UE a cerut statelor să le atingă până la 31 august 2026 (Regulamentul MRR). Portugalia a declarat planul finalizat în august, după ce Bruxelles-ul a făcut plata finală (To Brief).

Investițiile finanțate din alte surse decât PRR cresc, totuși, cu 6,8 % în termeni nominali, potrivit Jornal Económico. Ele pornesc însă de la o bază mai mică și înlocuiesc doar o parte din banii europeni care dispar.

Guvernul spune că va acoperi o parte mai mare din diferență prin accelerarea Portugal 2030, programul de coeziune al UE care finanțează proiecte în regiunile mai sărace (Guvernul). Pe hârtie, există spațiu pentru accelerare. Proiectele „aprobate” au fonduri alocate, în timp ce banii „executați” au fost cheltuiți efectiv. Până la 31 august, Portugal 2030 aprobase proiecte de aproximativ 14,3 mld. euro, dar cheltuise efectiv doar 5 mld. euro (tabloul de bord Portugal 2030).

Sumele aprobate, dar încă necheltuite, nu sunt o rezervă disponibilă pentru orice proiect. Fondurile de coeziune sunt alocate unor regiuni și scopuri precise, iar regulile permit efectuarea cheltuielilor eligibile până la 31 decembrie 2029 (regulile UE privind coeziunea). Accelerarea cheltuielilor poate ajuta, dar programul nu poate prelua pur și simplu proiectele concepute pentru fondul de redresare.

Un excedent care depinde de creșterea economică

Excedentul de 0,1 % este o prognoză, nu un rezultat. Guvernul estimează o creștere reală — avansul producției după eliminarea efectului inflației — de 2,1 % în 2027 (anexa bugetară). Consiliul portughez al Finanțelor Publice (CFP), instituția independentă de supraveghere fiscală, estimează 1,8 % (CFP). Prima ediție din 2026 a raportului Economic Outlook al OCDE indică o prognoză și mai mică, de 1,7 % (OCDE).

CFP a considerat totuși că prognoza guvernului este plauzibilă statistic, dar a avertizat că riscurile înclină spre o creștere mai slabă (ECO).

Creșterea economică influențează veniturile bugetare prin canale concrete. Contribuțiile sociale, plățile pe care angajații și angajatorii le fac în funcție de salarii, ar urma să crească cu 7,8 %, potrivit SAPO. Bugetul estimează cu 1,4 % mai multe locuri de muncă și salarii cu 4,5 % mai mari pentru fiecare angajat. Încasările din contribuții depind de numărul persoanelor angajate și de salariile nominale, așa că o prognoză mai mică a PIB-ului nu le reduce automat. Le-ar afecta însă o încetinire care ar tempera angajările sau creșterile salariale.

Reducerea investițiilor aduce o economie bugetară mai mică decât sugerează valoarea ei. Cea mai mare parte a cheltuielilor care dispar era finanțată din granturi europene, iar veniturile din aceste granturi se opresc în același timp. Astfel, reducerea cheltuielilor este compensată în mare măsură de scăderea veniturilor, în loc să se adauge la excedent. Cu o marjă de numai 0,1 % din PIB, chiar și o abatere modestă a creșterii economice sau a contribuțiilor de la estimări ar transforma excedentul în deficit.

Ce trebuie să afle încă deputații

Scăderea finanțării este certă, dar efectul asupra proiectelor concrete rămâne neclar. Tabelele bugetare agregate arată amploarea reducerii investițiilor, dar nu dacă au rămas proiecte din fondul de redresare nefinalizate sau din ce surse ar urma să fie finanțate.

Înainte de votul final, Ministerul Finanțelor trebuie să le răspundă deputaților. Aceștia trebuie să afle ce proiecte, dacă există, mai au nevoie de finanțare și ce linie bugetară va acoperi costurile.

Pe baza informațiilor disponibile, proiectul reduce puternic investițiile publice pe măsură ce se încheie finanțarea europeană pentru redresare, iar alte fonduri înlocuiesc doar o parte din ea. Excedentul, deja mic, depinde de o creștere mai rapidă decât estimează atât instituția de supraveghere fiscală, cât și OCDE. Dacă economia va crește mai aproape de prognozele lor, marja bugetară va fi aproape inexistentă.