PSD blochează tranșa de €4.5 billion

Bucureștiul are acordul Comisiei Europene, dar s-ar putea să nu aibă voturile. Pe 13 iulie, Sorin Grindeanu, liderul PSD, cel mai mare partid din România, a spus că parlamentarii social-democrați nu vor susține automat legile de reformă de care depinde deblocarea banilor rămași din PNRR (Digi24). Cu câteva zile înainte, Comisia Europeană aprobase planul național de redresare revizuit, iar miniștrii de finanțe din UE îl giraseră în Consiliu. Aprobarea, însă, reașază planul. Nu virează automat banii.

Șase legi trebuie să treacă prin Parlament până la 31 august 2026. Este termenul-limită ferm până la care toate guvernele din UE trebuie să finalizeze reformele asumate prin Mecanismul de redresare și reziliență, fondul post-pandemie al Uniunii care plătește statele doar după ce acestea livrează schimbările convenite (ghidul Comisiei privind închiderea programului, Regulamentul 2021/241).

Ceasul folosit ca instrument politic

Premierul interimar Ilie Bolojan a identificat șase proiecte esențiale și a cerut sesiuni parlamentare extraordinare. Pachetul include plafonarea salariilor din sectorul public, reguli de integritate, stimulente pentru administrația fiscală și reforma funcției publice (Mediafax). Împreună, aceste legi deblochează peste 4,5 mld. euro în granturi, dintr-un plan revizuit care mai valorează 20,2 mld. euro (Agerpres, Romania Insider).

România a primit în iunie 2,25 mld. euro, a patra tranșă, după ce Comisia a verificat jaloanele deja îndeplinite (2EU Brussels). Restul banilor depinde tocmai de legile pe care PSD amenință acum să le blocheze.

Cu o săptămână înainte de schimbarea de ton, Grindeanu însuși numea sesiunea extraordinară „absolut obligatorie”. Ministrul reformelor, Dragoș Pîslaru, a avertizat că Bruxellesul și-a făcut partea, dar „filmul se rupe la București” dacă PSD refuză votul (Digi24). PSD nu trebuie să respingă Europa ca să îngroape finanțarea. Este suficient să lase timpul să curgă.

Aceeași problemă, blocaje diferite

În România, blocajul este Parlamentul. Alte state din UE ajung la același termen-limită prin propriile puncte slabe.

În Portugalia, guvernul a propus ridicarea pragului de la care proiectele au nevoie obligatoriu de aviz prealabil din partea Tribunal de Contas, curtea națională de conturi, de la aproximativ 750.000 euro la 10 mil. euro, argumentând că este nevoie de viteză pentru finalizarea proiectelor la timp. Procurorul general a avertizat că schimbarea înseamnă o prevenire mai slabă a ilegalităților (ECO, Jornal Económico). Pe măsură ce se apropie închiderea Mecanismului de redresare și reziliență, viteza cumpărată prin slăbirea controlului devine o tentație previzibilă.

În Italia, ultima tranșă din PNRR depinde de 28,4 mld. euro și de 159 de obiective rămase, dintre care doar 11 erau finalizate în aprilie (Il Sicilia). În Ungaria, planul revizuit de 10 mld. euro a primit aprobarea formală în iulie, dar plățile depind în continuare de jaloane anticorupție, reforme judiciare și condiții legate de EPPO, Parchetul European, instituția UE care investighează fraude transfrontaliere cu bani europeni. Aprobarea formală poate coexista mult timp cu banii blocați (HVG, Brussels Signal).

Cine trebuie să aleagă

Modelul este același în toate cele patru țări. Jaloanele ușoare, lansările de achiziții și angajamentele de investiții au fost bifate primele. Reformele structurale dificile au fost împinse spre ultimele săptămâni. Parlamentul European a semnalat presiunea, arătând că doar 47 % din fondurile disponibile prin Mecanismul de redresare și reziliență fuseseră plătite până la finalul lui 2024 și că numai 15 dintre cele 22 de state membre care au raportat confirmaseră că banii ajunseseră la beneficiarii finali (Parlamentul European).

Mecanismul de redresare și reziliență a fost construit ca să plătească rezultate, nu promisiuni. Termenul de 31 august dă greutate acestui principiu. Comisia Europeană nu poate, însă, să oblige un parlament să voteze, o instanță să se reformeze singură sau un organism de audit să accelereze. Dacă reformele rămân incomplete, Comisia va trebui să aleagă între tăierea plăților și acceptarea unei livrări parțiale. România, unde PSD poate bloca reforma fără să rostească un cuvânt împotriva Europei, va arăta cât de reală este această alegere.