Putin poate trimite trupe fără vot

Când Uniunea Sovietică a trimis tancurile în Cehoslovacia, în 1968, a invocat „asistența frățească” pentru a justifica 200.000 de militari intrați fără invitație. Doctrina nu avea nevoie de un cadru juridic, ci de forță brută și de un Pact de la Varșovia obedient. Rusia lui Vladimir Putin operează altfel. Pe 25 mai, Putin a semnat o lege care modifică două acte federale și îi acordă autoritatea unilaterală de a desfășura forțe armate în străinătate ori de câte ori cetățeni ruși se confruntă cu „arestare, detenție sau urmărire penală” în fața unor instanțe pe care Moscova nu le recunoaște. Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului, a votat 381 la 0. Consiliul Federației, camera superioară, a aprobat-o în unanimitate (Kyiv Independent, Meduza). Legea a intrat în vigoare în câteva zile.

Mecanismul închide un circuit pe care Rusia l-a testat deja de trei ori: în Georgia, în 2008, în Crimeea, în 2014, și în estul Ucrainei, în 2022. Mai întâi Moscova distribuie pașapoarte, apoi invocă persecuția, iar în final intervine.

Mecanismul pașaport-intervenție

Logica operațională a legii depinde de un instrument paralel: acordarea în masă a cetățeniei ruse pentru populațiile pe care Moscova intenționează să le „protejeze”. Cu nouă zile înainte să semneze legea militară, Putin a semnat un decret separat care elimină cerințele obișnuite de obținere a cetățeniei pentru locuitorii din Transnistria, teritoriul separatist din Republica Moldova sprijinit de Rusia. Fără rezidență, fără examen de limbă, fără test de istorie (Meduza). Lansing Institute a descris decizia drept „un mecanism coerent de război hibrid”, care „completează direct” legea privind desfășurarea trupelor (Lansing Institute).

Potrivit legislației ruse anterioare, fiecare desfășurare militară în străinătate avea nevoie de aprobarea Consiliului Federației. Putin a ocolit informal această regulă în Crimeea, dar a păstrat totuși aparența procedurii formale. Noua lege elimină complet această cerință pentru operațiunile de „protecție a cetățenilor”, transformând trimiterea trupelor într-o decizie exclusiv prezidențială (United24 Media).

Formularea legii vizează instanțele „la care Rusia nu participă”. Descrierea acoperă exact Curtea Penală Internațională și Tribunalul Special pentru Crima de Agresiune. Treizeci și patru de state membre ale Consiliului Europei au semnat actul de constituire a tribunalului la Chișinău, pe 15 mai, cu zece zile înainte ca Putin să semneze legea militară (Euronews).

Două Europe, două evaluări ale riscului

Capitalele europene reacționează la niveluri foarte diferite de alarmă. Estonia l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei pe 21 mai, a expulzat un rezervist militar și a restricționat circulația diplomaților ruși (Ministerul de Externe al Estoniei). Pregătește, de asemenea, o interdicție privind achizițiile imobiliare de către cetățenii ruși (ERR). Finlanda a anunțat că va respinge, de la 1 iunie, pașapoartele rusești non-biometrice și s-a angajat să atingă ținta NATO de cheltuieli pentru apărare de 5 % din PIB (Yle). Parlamentul European a declarat că „amenințarea statelor baltice înseamnă amenințarea întregii Uniuni Europene” (Parlamentul European).

Guvernul ungar Tisza, condus de Péter Magyar, marchează cea mai abruptă ruptură. După expulzarea, pe 4 mai, a ofițerului SVR Artur Szuskov, măsură pe care guvernul Orbán o blocase, Budapesta a semnalat că este pregătită să susțină sancțiuni UE împotriva unor persoane pe care Orbán le protejase personal, inclusiv patriarhul Kirill (Euronews Hungary). Rusia a pierdut simultan atât intermediarul de veto din UE, cât și infrastructura de informații din Budapesta.

Slovacia rămâne izolată. Guvernul lui Robert Fico nu a emis nicio declarație privind legea, în timp ce a restabilit prezența diplomatică rusă și postul de atașat militar, pe care guvernele precedente le eliminaseră (Denník N). Parlamentul European a răspuns cu un vot de 347 la 165, amenințând cu activarea mecanismului de condiționalitate, instrumentul UE prin care pot fi înghețate fonduri pentru guvernele care subminează statul de drept. Miza financiară ar putea ajunge la miliarde de euro (Aktuality.sk).

Falia NATO

Președintele ceh Petr Pavel a formulat cel mai clar problema structurală: Rusia a „dezvoltat un stil de comportament care ajunge aproape de pragul Articolului 5, dar rămâne mereu puțin sub el” (Novinky.cz). O operațiune de „protecție a cetățenilor”, limitată, negabilă și prezentată ca umanitară, exploatează tocmai această ambiguitate. Doctrina adoptată de NATO la summitul de la Varșovia din 2016 permite ca atacurile hibride să declanșeze apărarea colectivă, prevăzută de Articolul 5. În practică, Alianța a tratat chiar și încălcările fizice ale spațiului aerian ca motive de consultare, potrivit Articolului 4, nu ca declanșatoare ale apărării colective.

Nicio instituție NATO nu a produs până acum un răspuns specific la acest mecanism. Comisia Europeană pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni. Eastern Sentry, operațiunea NATO de pe flancul estic, integrează apărările aeriene ale statelor aliate. Întrebarea esențială rămâne însă fără un răspuns formal: din ce punct distribuirea de pașapoarte unei populații străine devine pregătire pentru agresiune? Cu aproximativ 78.000 de cetățeni ruși în Estonia și 40.000 în Letonia (Kyiv Independent), întrebarea nu este deloc teoretică.

Rusia a adoptat aceste legi în public, timp de douăsprezece săptămâni, fără niciun vot împotrivă. Răspunsul Europei încă se construiește.