Dunărea oprește reactoarele de la Cernavodă

Dunărea transportă în zona centralei nucleare de la Cernavodă aproximativ 1.630 de metri cubi de apă pe secundă, adică aproape o treime din debitul normal pentru luna iulie (Agerpres, Știrile ProTV). La 300 de kilometri în amonte, la centrala nucleară Paks din Ungaria, nivelul fluviului a coborât la -118 cm, un minim local (Telex).

Centralele nucleare au nevoie de râuri pentru răcire. Reactorul transformă doar o parte din căldura produsă în electricitate, iar restul trebuie evacuat în condiții de siguranță prin apă. Când debitul scade prea mult sau apa devine prea caldă, centrala nu mai poate elimina suficientă căldură, iar operatorii trebuie să reducă producția sau să oprească instalațiile.

Asta s-a întâmplat în această săptămână în două puncte ale bazinului Dunării. România a oprit ambele reactoare de la Cernavodă, scoțând din sistem aproximativ 1.300 MW. Președintele Ilie Bolojan a spus că această capacitate echivalează cu aproape o cincime din consumul de electricitate al țării (HotNews). În Ungaria, compania de stat MVM a început pe 29 iulie oprirea Unității 3 de la Paks, centrală care produce în mod normal aproape jumătate din energia electrică a Ungariei (TVP World, HVG).

Niciuna dintre opriri nu a fost un accident. Ambele au fost măsuri preventive. Ministerul Energiei din România a avertizat că avarierea unei singure pompe de răcire ar putea însemna reparații de până la un an (Mediafax). O oprire de două săptămâni este costisitoare, dar mult mai puțin riscantă decât o defecțiune majoră.

Energia ieftină iese din sistem, energia scumpă îi ia locul

Electricitatea nucleară are costuri mici de producție după ce centrala a fost construită. Când dispare din sistem, înlocuirea vine din centrale pe gaz, importuri transfrontaliere sau alte surse flexibile care pot porni rapid. Toate sunt mai scumpe. Iar pe piețele angro de electricitate, unde prețul este dat de cel mai scump producător necesar pentru acoperirea cererii, scumpirea se transmite întregii piețe.

După oprirea Cernavodă, prețul angro pentru ziua următoare în România a urcat cu 22,1 euro, până la 132,87 euro/MWh. În Ungaria, prețul echivalent a crescut cu 26,50 euro, până la 122,08 euro/MWh (Serbia Energy, Serbia Energy).

România a trecut, în câteva ore, de la exportator net la importator net de electricitate. Presiunea cea mai mare apare între 20:00 și 23:00, când consumul gospodăriilor atinge vârful, iar producția solară dispare. În aceste intervale de seară, România importa aproximativ 1.700 MW, Bulgaria fiind principalul furnizor (Digi24, Profit.ro). Dependența este fragilă: la Ruse, nivelul Dunării pe partea bulgară a ajuns deja la -85 cm, sub minimele istorice anterioare (ClubZ).

Cine plătește, cine câștigă

Gospodăriile din România sunt protejate parțial, cel puțin pe termen scurt. Oficialii au spus că prețurile din contractele pentru consumatorii casnici sunt fixe până la finalul anului (Romania Insider). Dar prețurile fixe nu elimină costurile, ci le mută: către furnizorii obligați să cumpere energie mai scumpă de înlocuire, către ajustările de preț de anul viitor sau către bugetul de stat. Consumatorii industriali simt mai direct creșterea prețurilor angro.

Bolojan a cerut public populației și industriei să reducă consumul seara, iar guvernele din România și Ungaria au pregătit planuri de criză pentru reducerea consumului la marii utilizatori, cu exceptarea spitalelor (444.hu, Portfolio).

Câștigătorii sunt operatorii centralelor pe gaz și exportatorii de electricitate care vând la prețul mai ridicat din orele de deficit. Operatorii nucleari pierd producție și venituri.

Nu este un episod izolat

Problema nu ține de o singură vară. Cour des comptes, instituția națională de audit din Franța, a documentat pierderi recurente de producție nucleară cauzate de climă: centralele franceze au pierdut cel puțin 1 TWh de producție în fiecare dintre anii 2018, 2019 și 2020, deoarece râurile au fost prea calde sau au avut debite prea mici (Argus). Bazinul Dunării arată acum același tipar, pe un fluviu care răcește reactoare în patru țări.

Operatorul de transport al energiei din România estimează că Unitatea 1 de la Cernavodă ar putea reporni în jurul datei de 4 august, iar Unitatea 2 în jurul datei de 10 august (Profit.ro). Aceste date depind însă de ploi pe care prognozele nu le garantează.

Problema de fond va rămâne și după acest val de căldură. Europa construiește un sistem energetic mai curat, dar unele dintre cele mai stabile surse cu emisii reduse de carbon depind încă de apă rece și abundentă, o resursă pe care schimbările climatice o fac tot mai puțin sigură.