România sapă Dunărea pentru Cernavodă

Cele două reactoare nucleare de la Cernavodă sunt oprite de la mijlocul lunii august, iar statul intervine acum direct în albia Dunării pentru a le putea reporni. Echipele din teren dinamitează stânci subacvatice și suplimentează debitele prin eliberări de apă din acumulări, astfel încât priza de răcire a centralei să primească suficientă apă. Costul lipsei celor 1,4 GW de producție ieftină și constantă, care în mod normal funcționează zi și noapte, se vede deja la importatori, marii consumatori industriali și pe piețele de energie din regiune (World Nuclear Association).

Cum poate un râu să oprească un reactor

Cernavodă asigură aproximativ o cincime din energia electrică a României (World Nuclear Association). Mecanismul centralei este cel clasic pentru o unitate nucleară: reactorul transformă apa în abur, aburul pune în mișcare turbinele, iar Dunărea răcește apoi aburul înapoi în apă, pentru ca ciclul să poată continua. Când nivelul fluviului scade sub pragul la care pompele de captare pot funcționa, producția se oprește. Nu este o problemă de siguranță nucleară, ci una de răcire.

Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie. Unitatea 2 a urmat pe 13 august, după ce debitul Dunării la Baziaș a coborât la circa 1.350 m³/s, aproximativ o treime din media normală pentru luna august (Agerpres, Digi24). Romeo Urjan, reprezentant al Nuclearelectrica, a declarat pentru BBC că nu se așteaptă la o repornire în următoarele zece zile (BBC). Relatările din presa românească de la 21 august indicau că o repornire înainte de septembrie părea improbabilă (Recorder).

Lucrările de urgență anterioare, inclusiv explozii subacvatice și barje încărcate cu piatră, au adus un plus de circa 8 cm la nivelul apei și au permis Unității 2 să mai funcționeze nouă zile înainte de oprire (HotNews). Pe 22 august, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat o nouă rundă de măsuri: lucrări suplimentare de dragare și eliberări de apă din acumulările de pe Olt, la 50 m³/s, timp de cinci zile (Agerpres, News.ro). Fiecare astfel de eliberare mută apa dintr-o utilizare în alta: ceea ce merge spre Cernavodă nu mai rămâne disponibil în aceeași măsură pentru irigații sau pentru hidrocentralele din aval. România cumpără timp din marjele infrastructurii, nu rezolvă seceta.

Cine plătește energia lipsă

Sistemul nu a rămas fără curent. Asta nu înseamnă că energia de înlocuire a fost ieftină. În prima seară fără producție nucleară, importurile au acoperit circa 1.839 MW la vârf, adică 27,4 % din consum (Curs de Guvernare). Pe piața pentru ziua următoare de la OPCOM, unde energia este cumpărată pentru livrare în ziua următoare, prețurile au depășit 1.700 lei/MWh pentru vârful de seară din 13 august (Gândul). Pentru a reduce dependența de importuri, România a repornit un grup pe cărbune de circa 300 MW la Rovinari (Romania Insider).

Nuclearelectrica a invocat forța majoră, adică o situație juridică prin care o companie susține că un eveniment extraordinar o împiedică să își îndeplinească obligațiile contractuale, și și-a avertizat clienții că ar putea să nu livreze energia promisă (ZF). Următorul nivel de risc ajunge la marii consumatori industriali: cadrul de urgență al României permite reducerea consumului industrial și suspendarea exporturilor de energie, dacă situația o cere (Balkan Green Energy News).

Câștigătorii sunt cei care au energie de vândut. Traderii bulgari și ungari au solicitat 3.500-4.000 MW de capacitate transfrontalieră, adică dreptul de a transporta energie prin interconectoare, în timp ce producția nucleară din România și Ungaria scădea. În acest context, centrala Kozlodui din Bulgaria a devenit temporar unul dintre cei mai valoroși producători din regiune (Mediapool). Pe 17 august, prețurile regionale pe piața pentru ziua următoare au variat de la 153 €/MWh în Grecia la 173 €/MWh în România și aproximativ 184 €/MWh în Ungaria (Newmoney).

Aceeași secetă, granițe diferite

Centrala Paks din Ungaria arată aceeași dependență fizică de fluviu. MVM a început să reducă producția pe 27 iulie, când indicatorul de nivel al Dunării a ajuns la -106 cm; până pe 2 august, doar unul dintre cele opt turbogeneratoare mai funcționa (MVM Paks, MVM Paks). Factura zilnică netă a Ungariei pentru importuri a urcat de la aproximativ 0,6 mld. forinți la final de iulie la aproape 4 mld. forinți la începutul lui august (Telex/G7). În Franța, o analiză Le Monde pe baza datelor EDF a arătat că restricțiile de mediu au atins pe 16 august un vârf de 12,8 GW de capacitate nucleară indisponibilă (Le Monde).

Fiecare stat a găsit o soluție de avarie: dragări, reporniri de grupuri pe cărbune, eliberări din lacuri de acumulare, importuri. În România, repornirea cărbunelui intră în tensiune cu angajamentele asumate prin fondurile europene de redresare, care prevăd închiderea acelorași capacități; Bucureștiul a notificat deja Comisia Europeană că vrea să amâne aceste închideri (HotNews). Grupul de coordonare pentru energie electrică al Comisiei Europene a transmis că sistemul european a rămas stabil (European Commission). Rețeaua europeană poate absorbi un astfel de șoc climatic, dar o face prin importuri mai scumpe, cărbune, gaze și capacitate limitată pe interconectoare. Fiecare soluție de moment consumă rezerva altcuiva: apa dintr-un lac de acumulare, spațiul pentru emisii al unei centrale pe cărbune sau excedentul de export al unui vecin.