România taie 87 de sporuri pentru fonduri UE

Noua lege a salarizării din sectorul public din România, publicată astăzi, elimină 87 din cele 151 de tipuri de sporuri acordate angajaților statului și plafonează restul la 20 % din salariul de bază (Digi24). Parlamentul trebuie să adopte legea până la 1 iulie pentru ca România să poată accesa peste 700 mil. euro din Mecanismul de redresare și reziliență, fondul post-pandemie al UE în care fiecare plată este condiționată de reforme concrete. Sindicatele, magistrații și grefierii încearcă să blocheze proiectul. Cel puțin alte patru state membre au propriile conflicte între rezistența internă și condițiile impuse de UE, toate cu același termen-limită: 31 august, data după care Comisia Europeană reduce automat alocările necheltuite din MRR.

Guverne dispuse, țări reticente

Coaliția de guvernare din România are voturile necesare. Problema este costul politic și juridic. Sindicatele din poliție promit să „blocheze implementarea prin toate mijloacele legale”. Magistrații susțin că reforma le reduce veniturile cu aproximativ 11 % și afectează independența justiției, iar o instanță din București a obligat deja guvernul să plătească restanțe salariale către judecători, cu penalități zilnice pentru neexecutare (Romania Insider).

La Budapesta, blocajul este chiar în interiorul statului. Noul guvern condus de Péter Magyar vrea reforme, dar instituțiile rămase din perioada Orbán opun rezistență. Instanțele sunt încă administrate de persoane numite de vechiul regim. Fundațiile universitare create pentru a canaliza active ale statului rămân bine ancorate. Magyar trebuie să îndeplinească 27 de „super-jaloane” privind statul de drept, de la independența justiției la anticorupție și transparența achizițiilor publice, înainte ca vreun ban din alocarea de 10,4 mld. euro a Ungariei să fie plătit. Până acum, nu a fost deblocat niciun euro (Portfolio, Euobserver).

Dacă România și Ungaria se chinuie să îndeplinească regulile, Portugalia modifică discret mecanismul care verifică respectarea lor. După ce a primit deja o mare parte din alocare, Lisabona a propus o lege care ridică pragul de control al Curții de Conturi de la 750.000 euro la 10 mil. euro. Măsura ar scuti majoritatea contractelor publice de verificarea înainte de semnare. Președintele Curții a avertizat că apar „zone fără supraveghere” de miliarde de euro anual. Instituția care ar trebui să auditeze cheltuirea banilor europeni este slăbită tocmai pentru ca plățile să meargă mai repede.

Parlamentul European a trasat o linie mai dură în cazul Slovaciei. Pe 20 mai, eurodeputații au votat cu 347 la 165 o rezoluție prin care cer Comisiei să ia în calcul înghețarea fondurilor slovace, invocând desființarea unor structuri anticorupție și suspiciuni de fraudă cu bani pentru dezvoltare rurală (European Parliament, Denník N). Rezoluția nu are forță juridică, dar a venit la câteva zile după ce Comisia redusese deja alocarea Slovaciei în urma unei investigații OLAF, biroul antifraudă al UE.

Precedentul polonez

Polonia apasă asupra tuturor acestor dosare. În februarie 2024, Comisia a deblocat 137 mld. euro pentru Varșovia după instalarea guvernului Tusk, deși nu fusese adoptată nicio lege de reformă a justiției. A fost suficient un „plan de acțiune” (European Papers). Doi ani mai târziu, președintele Nawrocki a blocat prin veto principalele proiecte privind justiția. Judecătorii au contestat deblocarea fondurilor la Curtea de Justiție a UE, unde un avocat general a pus deja sub semnul întrebării caracterul adecvat al jaloanelor. Este primul test juridic serios al libertății de apreciere de care dispune Comisia în cadrul MRR.

Cine decide când expiră termenul

MRR îi oferă Comisiei o marjă foarte largă pentru a decide dacă o reformă îndeplinește „în mod satisfăcător” un jalon. Actorii interni, precum sindicatele, instanțele sau asociațiile profesionale, nu au o cale formală prin care să conteste această evaluare (Verfassungsblog). Niciun jalon MRR nu a fost respins oficial până acum.

Sindicatele din România nu pot opri juridic legea salarizării. Instituțiile moștenite de Ungaria ar putea să nu se miște suficient de repede. Portugalia golește de conținut organismele care controlează cheltuirea banilor UE. Slovacia respinge presiunea Parlamentului European. Iar Polonia a arătat deja că un guvern agreat la Bruxelles poate încasa miliarde pe baza unor promisiuni. Termenul de 31 august va arăta dacă această condiționalitate este un mecanism obligatoriu sau încă un termen negociabil.