România doboară două drone; Lituania pierde urma

Două avioane F-16 românești au decolat sâmbătă, la 17:43, de la baza aeriană Borcea și au distrus, câteva minute după ce au intrat în spațiul aerian al României, ambele drone care se apropiau (MApN, Reuters). În dimineața următoare, avioane NATO deasupra Lituaniei au pierdut urma unui obiect neidentificat din cauza ceții, iar fragmente despre care se crede că provin de la o dronă au avariat o mașină civilă (15min). România poate spune unde și-a lovit țintele, dar nu și cine le-a trimis. Lituania și Polonia nu se pun de acord asupra locului din care a venit obiectul.

Așa cum am relatat când au fost doborâte dronele (To Brief), România a acționat înainte ca amenințarea să ajungă în spațiul său aerian. Prima dronă a intrat la 17:59, iar ambele au fost distruse deasupra apelor teritoriale românești, în apropierea portului Sulina, la 18:01 și, respectiv, 18:05 (MApN, actualizarea MApN). Radarele românești au urmărit țintele deasupra Mării Negre, iar avioanele românești le-au doborât.

Ce a prezentat Bucureștiul și ce lipsește

Ministerul Apărării identifică țintele drept drone de atac cu reacție din familia Geran, un tip folosit de Rusia. În actualizarea sa, ministerul nu precizează locul de lansare, operatorul, ținta vizată sau traseul complet al zborului (actualizarea MApN). Niciunul dintre comunicate nu include traseele radar sau rezultatele examinării fragmentelor, care le-ar permite celor din afara guvernului să verifice aceste concluzii.

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a sugerat duminică faptul că dronele ar putea fi o variantă mai nouă, Geran-4 (Agerpres). El a făcut această afirmație în declarații publice, nu în comunicatul scris. Chiar dacă are dreptate, identificarea mai precisă a modelului descrie arma, dar nu arată cine a lansat-o.

Deasupra Lituaniei, urma radar a dispărut

Duminică, la 06:15, avioane NATO de la Šiauliai au primit ordinul să intercepteze un obiect care se îndrepta spre nord. Radarele lituaniene au indicat că acesta părea să vină dinspre Polonia (LRT). Erau avioane Eurofighter italiene, aflate într-o misiune de patrulare NATO (Reuters). Piloții au ajuns la obiect, dar nu l-au putut identifica.

Ministrul Apărării, Robertas Kaunas, a declarat că radarul a urmărit obiectul, însă ceața l-a împiedicat pe piloți să îl vadă și să evalueze pericolul (LRT). Apoi, semnalul radar a dispărut. În jurul orei 07:28, poliția a primit o sesizare despre căderea unui obiect lângă Juodžionys, în districtul Pasvalys. Fragmentele au avariat o mașină; nimeni nu a fost rănit (15min).

Varșovia afirmă că radarele sale nu au confirmat vreo traversare dinspre Polonia, iar niciunul dintre guverne nu și-a publicat datele radar (Onet/PAP). Cele două țări aliate au, astfel, versiuni diferite despre același zbor, iar publicul nu are date cu care să le compare.

Kaunas a declarat ulterior că resturile provin, cel mai probabil, de la o dronă ucraineană FP-1, lansată într-un atac asupra orașului Sankt Petersburg. Kievul și-a cerut scuze și a spus că războiul electronic rusesc — bruiajul care poate devia dronele — ar fi putut abate aparatele de la traseu (Ukrainska Pravda). Aceasta este explicația oficială, nu o concluzie bazată pe examinarea criminalistică a fragmentelor. Ea ar explica cum a ajuns o dronă ucraineană în Lituania, dar nu arată din ce direcție a intrat obiectul în țară.

Ce trebuie să clarifice fiecare capitală

Ambele incidente au avut loc într-o singură zi, la granița estică a NATO și în spațiul aerian al UE. În România, radarele și avioanele de luptă ale țării au oprit două ținte deasupra apelor teritoriale. În Lituania, avioanele aliate au decolat la timp, dar nu au putut identifica obiectul în ceață. Fără trasee radar publicate, pe care Lituania și Polonia să le poată confrunta, niciunul dintre guverne nu poate stabili de unde a venit obiectul.

Bucureștiul trebuie să publice traseele radar și rezultatele examinării fragmentelor, care ar putea arăta cine a lansat dronele. Vilnius și Varșovia trebuie să prezinte public un traseu de zbor acceptat de ambele guverne.