România anchetează incendiul petrolierului YARA J

Un petrolier gol, YARA J, a luat foc în timp ce era ancorat în apele teritoriale ale României, în largul Sulinei, la gura de vărsare a Dunării. Echipajul a stins incendiul, a anunțat că toți membrii sunt în siguranță și că nu are nevoie de ajutor suplimentar (declarația Gărzii de Coastă, citată de Euronews). Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, spune că niciun radar militar sau al Gărzii de Coastă nu a indicat că o dronă s-ar fi îndreptat spre navă. Petrolierul va fi dus la Constanța pentru verificări tehnice (AGERPRES). Miza depășește cazul unei singure nave: unii armatori navighează prin aceste ape de coastă pentru a evita costul suplimentar al asigurării contra riscurilor de război.

Drone în spațiul aerian, fără o legătură confirmată

Suspiciunea că ar fi fost vorba de o dronă are un temei. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că două ținte aeriene au pătruns în spațiul aerian românesc în jurul orei 20:04, pe 14 octombrie. Radarul a pierdut contactul cu una dintre ele deasupra mării, iar cealaltă a ieșit din spațiul aerian la 20:13, îndreptându-se spre orașul ucrainean Vylkove (Radio Constanța). Incendiul a fost semnalat la scurt timp după aceea.

Deocamdată, nu există o legătură confirmată între cele două evenimente. Miruță a spus că nu se știe sigur dacă vreuna dintre drone a lovit YARA J și că nu a fost stabilită identitatea celor care le pilotau. Cronologia plasează petrolierul într-o zonă periculoasă, dar nu arată traseul vreunei drone până la navă.

Riscul în această zonă a crescut în ultimele zile. Premierul Bulgariei afirmă că o dronă a scufundat o navă în largul coastei țării sale. Sofia a cerut aliaților supraveghere maritimă și aeriană, echipamente pentru combaterea dronelor și sprijin în investigarea atacurilor (Reuters). Scufundarea, relatată de To Brief la începutul acestei săptămâni (To Brief), este contextul incendiului de la Sulina. Bulgaria a descris un atac; România a vorbit, până acum, doar despre un incendiu.

Fâșia de coastă aflată în afara hărții de risc a asigurătorilor

Poziția navei contează mai întâi din punct de vedere juridic. Potrivit Convenției ONU asupra dreptului mării, marea teritorială a unei țări se întinde până la 12 mile marine de la coastă. Suveranitatea țării se aplică atât acestor ape, cât și spațiului aerian de deasupra lor (UNCLOS). Prin urmare, ancheta privind YARA J revine României.

Poziția contează și pentru costuri. Joint War Committee este un grup de reprezentanți ai asigurătorilor care delimitează zonele maritime considerate cu risc ridicat. În lista publicată la 16 septembrie 2026, comitetul a extins zona de risc din Marea Neagră, dar a lăsat în afara ei apele teritoriale ale României, Bulgariei, Türkiye și Georgiei (Lloyd’s Market Association).

Costul asigurării a crescut între timp. Pe 9 octombrie, un broker a indicat, cu titlu orientativ, o primă contra riscurilor de război de 0,6–1 % din valoarea navei, față de 0,2–0,5 % cu o săptămână înainte. Brokerul a spus și că unii armatori rămân în apele teritoriale pentru a evita plata acestei asigurări suplimentare (USM). Pentru ei, fâșia de ape de-a lungul coastei României este o rută mai ieftină spre Dunăre.

YARA J era ancorată în această fâșie. Dacă inspectorii confirmă că o dronă a lovit nava, ar fi vorba despre un atac în ape pe care harta asigurătorilor le lasă în afara zonei de risc și pe care unii armatori le folosesc pentru a-și reduce costurile. Inspecția de la Constanța poate stabili dacă nava prezintă urme ale unei lovituri cu drona, fără să identifice neapărat cine a pilotat aparatele. Nivelul primelor pe această rută va depinde de evaluarea ulterioară a asigurătorilor.

Faptele stabilite până acum sunt limitate: incendiul a fost semnalat la câteva minute după detectarea dronelor în spațiul aerian românesc. Nava era goală, iar echipajul este teafăr. Legătura dintre drone și incendiu nu a fost confirmată.

România nu a stabilit încă dacă o dronă a lovit o navă în apele de coastă pe care unii armatori le folosesc pentru a evita o asigurare suplimentară. Ministerul Apărării, condus interimar de Miruță, a promis verificări tehnice după sosirea petrolierului la Constanța (AGERPRES). Până la publicarea rezultatelor, incendiul de lângă Sulina are un loc și un moment, dar nu și o cauză confirmată.