România riscă plata UE de €6 billion

Șase proiecte de lege sunt blocate în Parlamentul României. Niciunul nu a fost adoptat. Fiecare este legat de o reformă pe care Comisia Europeană o cere înainte să deblocheze următoarea tranșă din banii europeni pentru redresare. Termenul-limită este 31 august (Digi24). Dacă este ratat, banii nu se reportează. Se pierd.

Cum poate o comisie de la București să blocheze bani împrumutați la Bruxelles

Mecanismul de redresare și reziliență al UE, instrumentul prin care sunt finanțate planurile naționale post-pandemie, funcționează diferit de fondurile europene obișnuite. Nu rambursează pur și simplu cheltuieli făcute de guverne. Plătește rezultate. Fiecare stat a depus un plan cu reforme și investiții, împărțite în „jaloane”, adică pași precum adoptarea unei legi, și „ținte”, adică rezultate măsurabile, cum ar fi clădiri renovate. Comisia Europeană virează tranșele doar când consideră că aceste jaloane au fost îndeplinite (Comisia Europeană, Consiliul UE). Dacă un jalon este ratat, plățile pot fi suspendate parțial sau total (EUR-Lex).

Planul României valorează 28,5 mld. euro (Comisia Europeană). Din această sumă, 13,6 mld. euro sunt granturi, bani pe care România nu trebuie să îi ramburseze. Restul sunt împrumuturi: mai ieftine decât s-ar putea împrumuta statul român singur de pe piețe, dar tot datorie publică rămân. După a treia renegociere, în iunie, componenta de împrumuturi a coborât la 6,64 mld. euro, în timp ce granturile au fost păstrate. Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a spus că mai trebuie adoptate opt legi sau măsuri guvernamentale (Curs de Guvernare).

Premierul interimar Ilie Bolojan cere sesiuni parlamentare extraordinare în iulie pentru a trece legislația blocată. A indicat Codul urbanismului, blocat din decembrie, ca proiect de care depind fonduri de aproximativ 1 mld. euro. Reforma salarizării din sectorul public are o miză similară (Digi24). La începutul lunii iunie, Bolojan estima riscul total generat de legislația nefinalizată la 5–6 mld. euro (Mediafax). Între timp, Parlamentul a adoptat o parte dintre aceste proiecte, ceea ce ar fi securizat peste 2,7 mld. euro aflate în pericol (EVZ). Dar 770 mil. euro rămân legați doar de jalonul privind legea salarizării (Financiarul).

Riscul nu este teoretic. A treia cerere de plată a României a fost suspendată parțial din cauza pensiilor speciale și a guvernanței companiilor de stat. Aproape 459 mil. euro nu au mai fost recuperați (Știrile ProTV).

Jaloane bifate, promisiuni reduse

Întregul mecanism expiră la finalul lui 2026; toate plățile trebuie finalizate până atunci (EUR-Lex). O reformă adoptată prea târziu poate rata complet fereastra legală.

Italia, cel mai mare beneficiar al mecanismului, arată o problemă mai subtilă: chiar și atunci când jaloanele sunt îndeplinite formal, rezultatele promise se pot micșora. Programul italian pentru creșe a pornit cu o finanțare de 4,6 mld. euro și cu 264.000 de locuri noi planificate. După revizuirea planului, finanțarea a scăzut sub 3,8 mld. euro, iar numărul locurilor estimate a coborât la 150.480 (Collettiva). Jaloanele au fost bifate. Familiile au primit mai puține creșe.

Portugalia se confruntă cu propria presiune de calendar: Bruxellesul a avertizat că legislația privind prestația socială unică trebuie finalizată până la 31 august pentru a proteja 620 mil. euro din fondurile de redresare (Executive Digest). Curtea Europeană de Conturi a identificat problema de proiectare din spatele acestor cazuri. În modelul bazat pe jaloane, Comisia Europeană și statele membre nu pot urmări întotdeauna clar traseul banilor până la oamenii, firmele sau administrațiile locale care îi primesc efectiv (Curtea Europeană de Conturi).

Cine plătește întârzierea

Dezbaterea publică este dominată de premieri, termene-limită și miliarde. Mai puțin vizibile sunt primăriile care așteaptă proiecte de drumuri și spitale ce nu pot începe până când legislația aferentă jaloanelor nu trece. Angajații din sectorul public, a căror grilă salarială depinde de versiunea reformei care supraviețuiește votului. Constructorii și furnizorii ale căror facturi depind de achiziții legate de calendarul PNRR.

Parlamentul a adoptat o lege de rezervă care permite continuarea proiectelor scoase din planul revizuit prin alte surse europene sau prin bugetul național. Măsura pare prudentă, dar mută costurile. Fie contribuabilii români acoperă ceea ce granturile europene trebuiau să finanțeze, fie proiectele intră în alte programe UE, cu propriile liste de așteptare.

UE s-a împrumutat în comun și a legat acești bani de reforme naționale. O comisie blocată la București sau la Lisabona poate îngheța acum bani ridicați la Bruxelles. Sesiunile extraordinare din iulie vor arăta dacă cele șase proiecte pot fi adoptate înainte de 31 august. Dacă nu, 770 mil. euro legați de reforma salarizării sunt prima pierdere concretă, iar primăriile, angajații și contractorii vor afla cât costă un jalon ratat abia când efectul ajunge în bugetele lor.