România, contra cronometru pentru €770 Million

Au mai rămas cinci zile până la 31 august, termenul până la care statele membre ale UE trebuie să finalizeze reformele asumate prin Mecanismul de redresare și reziliență, fondul post-pandemie prin care Bruxellesul plătește guvernele doar după ce acestea dovedesc că au îndeplinit jaloanele convenite. România nu este pregătită.

Premierul interimar Ilie Bolojan a spus pe 25 august că șansele adoptării la timp a legii salarizării în sectorul public scad „de la oră la oră”, în condițiile în care PSD, partenerul de coaliție, nu și-a asumat încă proiectul, iar timpul parlamentar rămas este foarte scurt (Romania Insider). Legea este legată de aproximativ 770 mil. euro sub formă de granturi (Mediafax, RRI). Dar ratarea termenului nu înseamnă că banii dispar automat duminică.

Bruxellesul suspendă înainte să taie

Regulamentul Mecanismului de redresare și reziliență descrie o procedură, nu o prăpastie. Potrivit articolului 24, atunci când Comisia Europeană constată că un jalon nu a fost îndeplinit, prima măsură este să rețină sau să suspende suma aferentă și să transmită statului membru motivele. Guvernul are apoi o lună pentru răspuns, urmată de o perioadă de corecție înainte ca Bruxellesul să decidă o eventuală reducere definitivă (Regulation (EU) 2021/241). Ghidul de închidere publicat de Comisie confirmă calendarul: jaloanele trebuie finalizate până la 31 august, cererile finale de plată se depun în septembrie, iar plățile Comisiei trebuie făcute până la 31 decembrie 2026 (EU Law Live).

Procedura a fost deja folosită în alte cazuri. A patra cerere de plată a Bulgariei a fost aprobată parțial după ce Comisia a constatat că 23 din 26 de jaloane erau îndeplinite; cele restante au dus la o suspendare parțială, nu la respingerea întregii cereri (European Sting). Spania a recuperat 302 mil. euro reținuți inițial după ce a transmis dovezi suplimentare privind jaloane de digitalizare și fiscalitate (IEU Monitoring). Riscul pentru România este real, dar trece prin evaluare și corecție, nu prin confiscare automată.

O lege a salarizării care se lovește de propriile limite fiscale ale României

Îngrijorarea Comisiei Europene ține de impactul bugetar, nu de dorința de a regla în detaliu salariile din administrația românească. O lege unitară a salarizării stabilește arhitectura veniturilor pentru toți angajații din sectorul public: salarii de bază, coeficienți, sporuri. Odată adoptată, produce cheltuieli recurente pentru ani întregi. Comisia a cerut Bucureștiului să explice cum va finanța majorările de personal, estimate de surse românești între 8 mld. lei și 16 mld. lei, o marjă largă tocmai pentru că facțiuni politice diferite împing variante diferite ale proiectului (Romania Insider, Euronews Romania).

Bolojan a corectat relatările potrivit cărora Bruxellesul ar fi respins proiectul, spunând că executivul european a ridicat întrebări și a cerut clarificări (Economica). România are însă și o problemă juridică internă. Datoria publică a depășit 60 % din PIB, prag care, potrivit legislației românești, declanșează înghețarea cheltuielilor salariale (Agerpres). O lege care promite majorări peste ce poate susține bugetul ar intra în conflict cu această regulă și ar slăbi corecția deficitului pe care România o datorează deja Bruxellesului în cadrul procedurii de deficit excesiv, mecanismul formal al UE pentru statele cu deficite peste limitele convenite.

Cine plătește dacă banii se blochează

Dacă cele 770 mil. euro sunt suspendate sau reduse, primii perdanți nu sunt angajații din sectorul public, ci proiectele care ar fi trebuit finanțate din acele granturi: școli, autostrăzi, infrastructură locală. România ar trebui să se împrumute pentru a acoperi golul, într-un moment în care Comisia estimează un deficit de 5,8 % din PIB în 2027 (HotNews).

Expunerea totală este mai mare. România a depus a cincea cerere de plată, în valoare de 2,84 mld. euro, pentru 75 de jaloane, iar a șasea și ultima cerere este așteptată în jurul datei de 30 septembrie, pentru încă aproximativ 4,3 mld. euro (Agerpres, Digi24).

România nu este singura țară care aleargă după termen. Bulgaria a convocat o sesiune parlamentară extraordinară pentru a trece rapid reforme anticorupție înainte de același termen-limită (Mediapool). Portugalia a primit aprobarea Comisiei pentru nouă cereri de plată, dar doar 62 % din sumele contractate ajunseseră la beneficiarii finali la începutul lunii august (Observador). Blocajele diferă: în România este legea salarizării, în Bulgaria reforma guvernanței, în Portugalia capacitatea de a duce banii aprobați până la cei care trebuie să îi cheltuiască. Testul comun este dacă guvernele pot dovedi rezultate înainte ca mecanismul să se închidă.

Dacă Bruxellesul acceptă dovezi slabe, PNRR riscă să devină încă o schemă de rambursare în care proba contează prea puțin. Dacă suspendă banii, dosarul salarizării din România va deveni cel mai clar semnal de până acum că fondurile de redresare încă au condiționalități reale.