România riscă granturi EU de €770 Million

România mai are șase zile să adopte o lege a salarizării în sectorul public pe care Comisia Europeană să o poată valida, altfel riscă să piardă aproximativ 770 mil. euro din granturile PNRR (Bursa, Romania Insider). Termenul de 31 august pune Guvernul de la București în fața unei probleme simple doar în aparență: poate statul să își asume o creștere permanentă a salariilor bugetare în timp ce România are deja cel mai mare deficit din Uniunea Europeană? Mecanismul european de redresare și reziliență eliberează banii doar după ce guvernele îndeplinesc reformele și investițiile convenite cu Bruxelles-ul (European Commission, EUR-Lex). România a promis o lege unitară a salarizării, iar Comisia verifică acum dacă forma aflată pe masă este compatibilă cu traiectoria fiscală a țării.

Diferența de 4 mld. lei

Presa românească citează o comunicare oficială a Comisiei Europene care indică trei probleme în proiectul de lege (Gândul, Digi24). Cea mai importantă ține de costul total: creșterea anuală a masei salariale a plecat de la un scenariu prudent, de circa 8 mld. lei, și a ajuns în unele variante aproape de 12 mld. lei. Comisia cere ca diferența de 4 mld. lei să fie acoperită înainte de adoptare (Mediafax, RFI Romania). În plus, România are de plătit restanțe salariale către sistemul judiciar și nu a explicat încă din ce surse va acoperi factura.

Premierul interimar Ilie Bolojan a subliniat că Bruxelles-ul nu a respins proiectul, ci „a ridicat întrebări și a cerut clarificări” (Agerpres). Diferența contează. Comisia verifică dacă România livrează reforma promisă prin PNRR, nu dacă fiecare coeficient salarial este oportun din punct de vedere politic.

De ce cheltuielile permanente schimbă calculul

O majorare salarială nu funcționează ca un tronson de autostradă. Odată adoptate, salariile mai mari se repetă an de an și devin baza de la care pornesc bugetele viitoare. Din acest motiv, Comisia tratează diferența de 4 mld. lei ca pe o problemă fiscală de durată, nu ca pe o dispută contabilă punctuală.

România are spațiu redus pentru noi costuri permanente. Datele Eurostat publicate în iulie plasează datoria guvernamentală la 60,1 % din PIB (Agerpres, Actmedia). Acest prag activează o regulă internă care interzice măsuri ce cresc cheltuielile totale de personal sau de asistență socială. Deficitul a coborât de la 9,3 % din PIB în 2024 la 7,9 % în 2025, dar Comisia estimează că va rămâne la 5,8 % în 2027 (HotNews). România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, procesul formal aplicat statelor care depășesc regulile fiscale ale UE, suspendat doar pentru că Bruxelles-ul a considerat că Bucureștiul a făcut până acum pași suficienți de corecție (European Commission).

Una dintre variantele discutate este prelungirea contribuției de 10 % la asigurările de sănătate pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei, măsură care ar urma în prezent să expire la finalul lui 2027 (Mediafax). Ministrul interimar al investițiilor europene, Dragoș Pîslaru, a insistat că aceasta ar fi o decizie fiscală a României, nu un ordin al Comisiei Europene de a introduce sau menține o taxă (Digi24).

Cine plătește pentru o lege mai ieftină

Dacă România adoptă o variantă strictă, beneficiarii protejați ar fi spitalele, tronsoanele de autostradă și școlile finanțate prin granturile rămase în cererea finală de plată, în valoare de 2,58 mld. euro (Mediafax). Creditorii și agențiile de rating preferă, la rândul lor, disciplina bugetară: corespondența Comisiei a legat explicit măsurile compensatorii de așteptările agențiilor de rating (Gândul).

Costul cade pe angajații din sectorul public care așteptau creșteri mai mari și pe pensionarii care ar putea suporta prelungirea contribuției la sănătate. Pîslaru susține că niciun venit actual nu va scădea, dar plafonarea sporurilor și reducerea valorii de referință, de la 4.100 la 4.000 de lei la solicitarea Ministerului Finanțelor, ar însemna ani de creștere salarială mai lentă în termeni reali, după inflație (DigiEconomic).

Riscul financiar este concret. La cererea de plată numărul trei, Comisia a lăsat să se piardă definitiv 458,7 mil. euro, după ce reformele privind pensiile speciale și guvernanța companiilor de stat nu au fost rezolvate la timp (Agerpres, Romania Insider). Bucureștiul poate proteja granturile doar printr-o lege a salarizării mai ieftină, printr-o compensare bugetară durabilă sau prin mutarea costului către pensionari și angajații publici, sub forma unei creșteri mai lente a veniturilor reale. Acestea sunt cele trei opțiuni. Coaliția nu a convenit încă pe care o alege.