România așteaptă banii de la Bruxelles

Ministrul interimar al fondurilor europene, Dragoș Pîslaru, spune că România va încasa peste 90 % din granturile disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență, PNRR (EVZ, Curs de Guvernare). Procentul este însă o estimare, nu bani intrați deja în conturi. La 1 septembrie, România primise efectiv aproximativ 13 mld. euro dintr-un plan de 20,1 mld. euro, adică în jur de 64 % (Gândul, Aktual24). Diferența până la 90 % depinde de aprobarea, de către Bruxelles, a unor plăți de câteva miliarde de euro. Această aprobare nu există încă.

Banii vin din Mecanismul de Redresare și Reziliență, programul post-pandemie al Uniunii Europene care plătește statele nu pentru promisiuni, contracte sau proiecte anunțate, ci pentru reforme și investiții finalizate (European Commission). După cum am scris duminică, perioada de implementare a României s-a încheiat la 31 august, iar premierul interimar Ilie Bolojan a admis că reformele ratate au costat deja țara sute de milioane de euro.

Două cereri, niciun cec

Cifra de 90,58 % avansată de Pîslaru depinde de două cereri de plată încă neîncasate. Cererea numărul 5 a fost depusă la 14 august și are o valoare brută de 2,84 mld. euro (Agerpres, Mediafax). Pîslaru a spus că decizia preliminară a Comisiei Europene ar putea veni în aproximativ două luni (RFI România). Cererea numărul 6, ultima, este așteptată până la 30 septembrie (Profit.ro). Deocamdată, nu a fost depusă.

Depunerea unei cereri nu înseamnă plată. Banii sunt virați abia după trei filtre: Comisia Europeană verifică dacă reformele convenite și țintele măsurabile au fost îndeplinite, oficialii financiari ai UE analizează evaluarea, iar Bruxellesul semnează decizia de plată (EUR-Lex). Titlul politic cu 90 % include sumele pe care Guvernul speră să le treacă prin acest mecanism. Comisia nu a confirmat încă plata.

Legea salarizării și cărbunele

România știe deja o parte din pierderi. Bolojan a spus că țara a ratat 770 mil. euro deoarece Parlamentul nu a adoptat legea unitară a salarizării în sectorul public, o reformă cerută explicit de Bruxelles. A atribuit blocajul PSD, cel mai mare partid parlamentar (HotNews, Euronews). Cifra este estimarea internă a lui Bolojan. Deducterea formală va veni din evaluarea finală a Comisiei Europene.

Cărbunele adaugă un al doilea risc. România acceptase să închidă grupuri energetice pe lignit, ca jalon de decarbonizare. Parlamentul a votat însă menținerea în funcțiune a unor capacități de la Turceni și Craiova, iar Comisia Europeană a transmis că va analiza dacă jalonul mai poate fi considerat îndeplinit (Romania Insider, Agerpres). Bolojan a estimat expunerea la aproximativ 100 mil. euro (Economica). Cazul cărbunelui este mai complicat decât legea salarizării, pentru că testează dacă un jalon acceptat anterior de Bruxelles ca fiind realizat poate fi anulat, în practică, printr-un vot ulterior al Parlamentului.

Guvernele numără planuri, Bruxellesul numără livrări

Diferența dintre anunțul politic și banii verificați nu este specifică Bucureștiului. Guvernul Italiei a raportat 153,2 mld. euro încasați și 366 de jaloane îndeplinite, dar Corte dei conti, auditorul național italian, a constatat că doar 12,4 % din proiecte erau finalizate ca valoare, în timp ce lucrări de peste 75 mld. euro erau încă în execuție (Struttura di missione PNRR, LavoriPubblici.it). Chiar și Spania, cel mai performant stat din UE în acest program, a văzut Comisia Europeană reținând 537 mil. euro din a șasea plată, deoarece unele obiective nu erau finalizate (El País).

Guvernele contabilizează adesea plăți așteptate înainte ca Bruxellesul să termine verificarea livrărilor. În cazul României, diferența este mai mare deoarece eșecurile politice legate de salarizare și cărbune sunt mai costisitoare, iar spațiul fiscal este mai redus. Fitch menține România la ratingul BBB-, cu perspectivă negativă (Fitch). Orice grant european pierdut trebuie înlocuit prin împrumuturi ale statului român la acest rating, adică mai scumpe. Costul ajunge la contribuabili, la serviciile publice și la un buget care are deja unul dintre cele mai mari deficite din UE.

Riscul României nu mai este dacă poate anunța bani europeni, ci dacă va fi obligată să înlocuiască granturi pierdute cu datorie mai scumpă. Suma finală va fi stabilită doar după evaluarea Comisiei Europene asupra cererilor de plată 5 și 6.