Cărbunele poate bloca banii UE

Camera Deputaților a votat pe 5 august, cu 180 de voturi pentru și 9 împotrivă, modificarea legii prin care România și-a asumat închiderea capacităților pe cărbune. În locul unor termene fixe pentru oprirea centralelor pe cărbune și lignit, noul text prevede că nicio capacitate nu se închide până când sursele de înlocuire cu emisii reduse nu sunt construite, racordate la rețea și funcționează comercial (Agerpres, Europa FM). Problema este că legea inițială a stat la baza unei reforme deja validate și plătite de Comisia Europeană. La mai puțin de o zi după vot, Comisia a avertizat că modificarea ar putea face ca reforma să „nu mai fie considerată îndeplinită” (HotNews, Ziare).

Proiectul este acum la președintele Nicușor Dan, care poate să îl promulge, să îl trimită înapoi în Parlament sau să ceară controlul Curții Constituționale (Bursa). Decizia va arăta dacă disputa rămâne una internă, între partidele coaliției, sau se transformă într-un dosar de aplicare a regulilor europene.

Un termen de închidere înlocuit cu o promisiune fără dată

Amendamentul a fost susținut de PSD, cel mai mare partid al coaliției de guvernare, și de AUR. Efectul său este să transforme eliminarea treptată a cărbunelui dintr-un calendar obligatoriu într-o condiție deschisă: centralele rămân în funcțiune până când există capacități de înlocuire instalate, racordate și operaționale comercial (Agerpres). PNL, partenerul de centru-dreapta din coaliție, și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, au avertizat că modificarea poate pune în pericol plățile din fondul european de redresare (Știri pe surse).

Pîslaru a estimat expunerea la aproximativ 5 mld. euro în granturi viitoare. A indicat, de asemenea, circa 600 mil. euro legate de un jalon deja plătit (Digi24). Acestea sunt cifrele ministrului, nu un calcul publicat de Comisia Europeană. Poziția confirmată a Comisiei este mai restrânsă: va evalua dacă noua lege inversează jalonul 114, deja acceptat într-o plată anterioară, și dacă blochează jalonul 119A, care privește închiderea restului de capacitate pe cărbune, prin care România trebuie să scoată din funcțiune 710 MW pentru a primi tranșa finală (Agerpres, Libertatea).

Calendarul lucrează în favoarea Comisiei

Mecanismul de redresare și reziliență al UE, fondul post-pandemie prin care statele primesc bani în schimbul reformelor convenite, nu aplică sancțiuni instantanee. Potrivit articolului 24 din Regulamentul MRR, procedura este etapizată: România cere o plată, Comisia verifică dacă jaloanele au fost îndeplinite, iar dacă răspunsul este negativ poate suspenda plata integral sau parțial. Statul membru are o lună pentru observații. Reducerile permanente apar doar după șase luni fără corectare.

Experiența recentă a Bulgariei arată practica obișnuită: Comisia a deblocat aproape 900 mil. euro în cadrul celei de-a patra cereri de plată, dar a reținut sumele legate de jaloane neîndeplinite (Economic.bg, European Sting). Suspendarea parțială, nu blocarea totală, este de regulă modul în care se aplică mecanismul.

Pentru România, însă, problema este calendarul. Toate reformele finanțate prin fondul de redresare trebuie finalizate până la 31 august 2026, iar cererile finale de plată trebuie depuse până la 30 septembrie (Brussels Times). Dacă legea rămâne în forma votată de Camera Deputaților, România nu poate demonstra că a îndeplinit jalonul 119A. Spațiul pentru negocierea unei soluții alternative este practic epuizat.

Un argument energetic pe care Comisia l-a respins deja

Argumentul de securitate energetică din spatele amendamentului nu este inventat. Centralele pe cărbune din Europa de Sud-Est asigură căldură iarna și producție dispecerizabilă, adică energie care poate fi pornită sau oprită în funcție de nevoile sistemului. Pîslaru a recunoscut că Guvernul a transmis Bruxellesului că unele capacități pe cărbune trebuie să rămână disponibile peste iarnă, până când intră în funcțiune noile surse de producție (Digi24).

Comisia a respins deja această justificare pentru evaluarea jalonului. Potrivit instituției, alimentarea cu energie electrică a României este stabilă, piața funcționează, iar situația nu constituie o urgență care să justifice rescrierea bazei legale a unei reforme deja validate (Euronews România, Agerpres). Menținerea unor centrale în funcțiune peste iarnă poate fi o decizie operațională a guvernului, fără modificarea legii. Schimbarea legii modifică însă înțelegerea pe baza căreia România a primit bani europeni.

Dacă Nicușor Dan promulgă legea, Comisia va trebui să aleagă între suspendarea plăților, negocierea unui nou calendar sau acceptarea tacită a unei reforme diluate. Acceptarea ar crea un precedent: un stat membru ar putea încasa banii din fondul de redresare, apoi slăbi reforma care i-a justificat. Dacă președintele trimite legea înapoi, Parlamentul va trebui să cântărească presiunea politică din zonele dependente de cărbune în raport cu riscul pierderii unor miliarde de euro din finanțarea europeană. Argumentul invocat la București circulă și la Sofia sau Varșovia, ceea ce face ca răspunsul Comisiei să conteze mult dincolo de cazul României.