Votul pe cărbune blochează €5 billion

Camera Deputaților a votat pe 5 august, cu 180 de voturi pentru și 9 împotrivă, o modificare prin care centralele pe cărbune trebuie să rămână deschise până când capacitățile noi, cu emisii reduse de carbon, sunt construite și funcționale (Capital). Legea ajunge acum la președintele Nicușor Dan într-un moment foarte prost pentru România. Decizia sa poate influența direct dacă statul mai încasează aproximativ 5 mld. euro din granturile rămase prin PNRR înainte ca termenul-limită din august 2026 să închidă definitiv fereastra de plată. Modificarea riscă să anuleze o reformă pe care Bruxelles-ul a acceptat-o deja și pentru care România a primit bani.

Președintele încă poate opri legea

Legea nu este încă în vigoare. Potrivit Constituției, Nicușor Dan are 20 de zile pentru promulgare, pentru retrimiterea legii în Parlament sau pentru sesizarea Curții Constituționale (CCR). Pe 4 august, a transmis că ar putea folosi „toate prerogativele constituționale” pentru a o bloca (Romania Insider). Guvernul, prin ministrul interimar al investițiilor Dragoș Pîslaru, i-a cerut formal să facă acest lucru (Observator).

Dacă președintele retrimite legea, Parlamentul trebuie să o reanalizeze. Dacă o promulgă, Comisia Europeană va trebui să stabilească dacă amendamentul inversează jalonul 114, adică angajamentul de eliminare treptată a cărbunelui de care depind plățile României prin mecanismul european de redresare (Digi24). Până acum, Comisia a spus doar că „urmărește cu atenție evoluțiile” (Stiripesurse).

De ce sunt amenințate miliarde de euro

PNRR funcționează diferit față de fondurile europene clasice. În cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, guvernele nu trimit deconturi pentru cheltuieli, ci trebuie să demonstreze că au îndeplinit reformele și țintele de investiții convenite cu Comisia Europeană. Abia apoi sunt virate fondurile (Regulamentul (UE) 2021/241, Consiliul UE). Dacă Bruxelles-ul consideră că o reformă finalizată a fost întoarsă din drum, poate suspenda plățile viitoare.

Calendarul lasă foarte puțin spațiu pentru corectarea unei erori. Toate jaloanele trebuie îndeplinite până la 31 august 2026, iar cererile finale de plată trebuie depuse până la 30 septembrie (ghidul Comisiei pentru închidere). România a atras până acum aproximativ 12,97 mld. euro, adică circa 60 % din alocarea totală (Romania Insider). Dragoș Pîslaru estimează că aproximativ 2 mld. euro sub formă de granturi sunt incluse în a cincea cerere de plată, iar alte 3 mld. euro în a șasea, ultimele două cereri pentru bani europeni (Digi24 Economic).

O problemă reală de rețea, o soluție greșită

Îngrijorarea legată de cărbune nu este inventată. România s-a angajat să retragă 1.045 MW de capacitate pe cărbune până la sfârșitul lui 2025 și încă 710 MW până la 31 august 2026 (Agerpres). Amendamentul a trecut tocmai pentru că noile capacități care ar trebui să înlocuiască această producție nu sunt gata. O secetă recentă pe Dunăre a obligat autoritățile să ia măsuri de urgență pentru răcirea centralei nucleare de la Cernavodă, arătând cât de redusă este deja marja de siguranță a sistemului energetic (EUalive). Menținerea unor centrale pe cărbune care pot fi pornite la nevoie este, din acest punct de vedere, o problemă reală de securitate energetică.

Alianța PSD–AUR care a susținut amendamentul l-a prezentat drept o măsură pentru protejarea securității energetice și a locurilor de muncă din centrale precum Rovinari și Turceni (Libertatea). Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat însă că rescrierea jalonului ar putea aduce penalități de peste 1 mld. euro și ar putea bloca plățile finale, chiar după ce guvernul renegociase cu Bruxelles-ul condiții mai bune pentru România (ActMedia).

Polonia arată cum putea fi gestionată problema fără redeschiderea reformelor din PNRR. Are cea mai dependentă rețea electrică de cărbune din Uniunea Europeană, cu aproximativ 61 % din producția de electricitate generată din cărbune în 2023 (IEA). Varșovia a menținut însă discuția despre securitatea energetică în interiorul unei scheme de piață a capacității, prin care statul plătește centralele să fie disponibile, schemă aprobată de Comisia Europeană în baza regulilor UE privind ajutoarele de stat (Comisia Europeană). Polonia a evitat astfel să redeschidă reforme de care erau deja legați banii europeni de redresare.

Cine plătește

Dacă amendamentul rămâne în forma votată, iar Comisia îl tratează ca pe o inversare a reformei, pierderea depășește cu mult sectorul energetic. Granturile PNRR finanțează spitale, școli, drumuri și digitalizare în toată România. Înlocuirea lor prin împrumuturi ar fi scumpă, în condițiile în care statul român plătește deja dobânzi ridicate pentru datorie, iar presiunea fiscală crește (To Brief). Regiunile carbonifere, pe care amendamentul pretinde că le protejează, ar putea pierde de două ori: ar păstra pentru o perioadă centrale îmbătrânite, dar ar rata fondurile europene de tranziție necesare pentru investițiile care ar trebui să le înlocuiască.

Câștigătorii sunt mult mai restrânși: operatorii existenți din zona cărbunelui și politicienii care pot spune, în următoarea campanie, că au apărat locurile de muncă din regiune. Problema securității rețelei este reală. Parlamentul a transformat însă o dispută rezolvabilă de calendar într-o criză fiscală, cu 26 de zile rămase pe ceas.