Deficitul scade, augustul se agravează

În intervalul ianuarie–august 2026, cheltuielile statului român au depășit încasările cu 59,42 mld. lei. Deficitul a fost cu 26,94 mld. lei mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate de AGERPRES. Reducerea este reală, dar rezultatul de la finalul anului rămâne incert din două motive: august a fost mai slab decât cu un an înainte, iar cheltuielile cu dobânzile cresc rapid. Aceste presiuni apar în timp ce un nou cabinet cere Parlamentului voturile necesare pentru a guverna.

Deficitul calculat pe bază de numerar reprezintă diferența dintre plățile efectuate din buget și încasările înregistrate, la momentul în care banii intră sau ies. Ca pondere în produsul intern brut (PIB), deficitul a coborât de la 4,51 % la 2,89 % (Digi24). Raportul poate da o imagine prea favorabilă, fiindcă PIB-ul este calculat la prețurile curente, iar inflația îi mărește valoarea nominală. Cifra în lei confirmă însă că deficitul s-a redus.

Mai multe încasări fiscale, cheltuieli salariale mai mici, investiții protejate

Încasările au contribuit în mare măsură la reducerea deficitului. Veniturile din TVA, taxa aplicată vânzărilor, au crescut cu 25,2 % față de aceeași perioadă a anului trecut (Știrile ProTV). Datele publicate nu descompun această creștere în efectele majorării cotelor, ale prețurilor, ale volumului vânzărilor și ale unei colectări mai bune. Prin urmare, nu arată nici cine a suportat povara suplimentară, nici dacă eventualul progres în combaterea evaziunii fiscale va dura.

Cheltuielile au ajutat și ele. Masa salarială totală a statului s-a redus cu 4,26 mld. lei (Știrile ProTV). Valoarea totală nu arată dacă reducerea a venit din scăderea numărului de angajați sau din diminuarea salariilor.

Guvernul nu a redus deficitul prin blocarea investițiilor. Plățile pentru investiții au crescut de la 71,95 mld. la 97,05 mld. lei (Digi24). Banii ajung la contractori și furnizori, iar evoluția lor face mai greu de susținut că îmbunătățirea din primele opt luni s-a obținut prin amânarea cheltuielilor.

Un august mai slab și o notă de plată a dobânzilor în creștere

Cifrele cumulate pe opt luni ascund o deteriorare în cea mai recentă lună. Diferența dintre valorile cumulate din rapoartele Ministerului Finanțelor pentru iulie și august indică un deficit de 11,34 mld. lei doar în august, față de 9,92 mld. lei cu un an înainte. Luna a fost astfel cu 1,42 mld. lei mai slabă (AGERPRES, Digi24). O lună slabă este un semnal de avertizare, nu încă o tendință. Ministerul nu a publicat o defalcare care să explice rezultatul.

Dobânzile reprezintă problema mai dificilă, fiindcă o rectificare bugetară nu le poate reduce. Plățile cu dobânzile au ajuns la 42,05 mld. lei în primele opt luni, cu 26,7 % mai mult decât cu un an înainte (Știrile ProTV). Fiecare leu împrumutat pentru acoperirea deficitelor din trecut generează dobândă. După ani de deficite, datoria publică ajunsese la aproximativ 60,1 % din PIB în primul trimestru (Eurostat). Un deficit mai mic încetinește creșterea datoriei, dar nu reduce dobânzile deja datorate, care ajung la deținătorii de obligațiuni și trebuie acoperite prin economii în alte părți ale bugetului.

Patru luni, un plafon, dar încă fără majoritate

Ținta pentru întregul an este un deficit bugetar calculat pe bază de numerar de 6,2 % din PIB, adică aproximativ 127–128 mld. lei (Spotmedia, Bursa). În aceste condiții, deficitul din septembrie până în decembrie ar putea depăși totalul din primele opt luni, iar România tot ar atinge ținta. Marja se reduce însă cu fiecare lună în care deficitul îl depășește pe cel din aceeași perioadă a anului trecut, așa cum s-a întâmplat în august.

Premierul desemnat Siegfried Mureșan păstrează plafonul de 6,2 %, promite că nu va introduce taxe noi și plănuiește o rectificare bugetară în termen de 30 de zile de la preluarea funcției (ZF). Cu dobânzile în creștere și taxele noi excluse, marja de manevră trebuie găsită în cheltuieli și în colectarea veniturilor. Aici intră și legea salarizării bugetare, care a divizat fosta coaliție (To Brief). Mai întâi, însă, are nevoie de o majoritate: susținătorii săi adună aproximativ 170 de voturi, față de cele 233 necesare, ceea ce face din Partidul Social Democrat un actor decisiv (Mediafax).

Datele susțin, deocamdată, o concluzie clară. După opt luni, deficitul de numerar al României este mai mic, atât în lei, cât și ca pondere în PIB, iar reducerea vine din încasări fiscale și din cheltuieli salariale mai mici, nu din tăierea investițiilor. Rezultatul din august nu arată dacă ținta de 6,2 % va fi respectată; următoarele raportări lunare vor aduce răspunsul. Dacă și în septembrie deficitul îl va depăși pe cel din aceeași lună a anului trecut, apărarea țintei va reveni unui guvern care încă nu are voturile necesare pentru a adopta rectificarea bugetară.