Deficitul României scade, dar crește în septembrie

În primele nouă luni din 2026, statul român a cheltuit cu 78,52 mld. lei mai mult decât a încasat, față de 102,47 mld. lei în aceeași perioadă din 2025, potrivit Ministerului Finanțelor (AGERPRES). Deficitul a scăzut, însă în septembrie, luată separat, diferența dintre cheltuieli și venituri a fost mai mare decât cu un an înainte. Asta face ca progresul din primele nouă luni să pară mai puțin sigur.

Guvernele exprimă de obicei deficitul ca procent din PIB, adică din valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse într-un an. Raportul poate scădea doar pentru că economia crește, chiar dacă statul se împrumută la fel de mult. În cazul României, însă, deficitul a scăzut și în lei, cu 23,95 mld. lei, adică 23,4 % (Mediafax).

De unde a venit spațiul bugetar

Statul nu a cheltuit mai puțin. Veniturile au crescut cu 11,8 % față de aceeași perioadă a anului trecut, iar cheltuielile cu 5,5 %, potrivit datelor Ministerului Finanțelor (Economica.net). Încasările au crescut, așadar, mai repede decât plățile.

O parte din venituri vine din TVA, taxa pe vânzări inclusă în prețul celor mai multe produse. Ministerul leagă creșterea încasărilor din TVA de majorările de cote prevăzute în Legea 141/2025 (HotNews). Datele arată că statul a încasat mai mult, dar nu și cât din sumă a fost plătit de cumpărători prin prețuri mai mari și cât a fost suportat de comercianți prin marje mai mici.

A doua sursă de economii ține de cheltuieli. Cheltuielile de personal au scăzut la 122,14 mld. lei, cu 4,54 mld. lei sub nivelul de acum un an, iar Ministerul Finanțelor leagă evoluția de limitarea salariilor și a bonusurilor (Profit.ro). Angajații statului au încasat, în total, mai puțin, dar cifrele nu arată dacă scăderea vine din salarii mai mici pe angajat sau dintr-un număr mai redus de angajați.

Banii europeni au contribuit și ei la creșterea veniturilor. Rambursările și granturile de la Bruxelles au urcat cu 39,3 %, la 48,79 mld. lei, creștere pusă parțial de minister pe seama folosirii mai rapide a planului de redresare finanțat de UE (Economica.net). O mare parte din acești bani este alocată unor proiecte specifice și vine la pachet cu cheltuieli corespunzătoare. Comunicatul nu arată cu cât au redus ei, în final, deficitul.

Septembrie a mers în direcția opusă

Numai în septembrie, deficitul a fost de 19,10 mld. lei, față de 16,11 mld. lei în septembrie 2025. Sumele rezultă din scăderea deficitelor cumulate la opt luni — 59,42 mld. lei anul acesta și 86,36 mld. lei anul trecut — din totalurile la nouă luni (AGERPRES, opt luni, AGERPRES, nouă luni). În primele opt luni, România a avut un deficit mult sub cel din perioada similară a anului trecut; în septembrie, a depășit nivelul de atunci.

Datele cumulate nu explică rezultatul din septembrie. Dobânzile la datoria publică sunt un cost de urmărit: plățile au ajuns la 50,63 mld. lei în primele nouă luni, cu aproximativ 26,8 % peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut (HotNews). Un deficit mai mic încetinește împrumuturile noi, dar nu reduce dobânzile datorate pentru împrumuturile deja contractate. Totalul pe nouă luni nu arată dacă dobânzile au împins deficitul în sus în septembrie. O lună slabă justifică prudență, dar nu dovedește că tendința s-a inversat.

Nu acesta este indicatorul după care judecă Bruxelles-ul

Aceste cifre se bazează pe fluxurile de numerar: înregistrează banii când intră sau ies efectiv din conturile statului. Regulile UE folosesc contabilitatea pe bază de angajamente, în care cheltuiala se înregistrează când apare obligația de plată, și acoperă întregul sector guvernamental (Eurostat). Pe această bază, deficitul României din 2025 a fost de 7,9 % din PIB. România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, mecanismul UE prin care sunt disciplinate statele care cheltuiesc peste limitele convenite, iar termenul pentru corectarea deficitului este 2030 (BCE).

Creditorii urmăresc același indicator. La 2 octombrie, S&P a menținut ratingul României la BBB−, cel mai jos nivel din categoria „investment grade”, ratingurile considerate acceptabile de multe fonduri mari pentru a putea deține obligațiuni ale unui stat. Perspectiva negativă înseamnă că ratingul ar putea fi redus. Agenția estimează că deficitul calculat pe baza angajamentelor va ajunge la 6,25 % din PIB în 2026 (S&P), decizie relatată atunci de To Brief.

Datele arată că deficitul de numerar al României a scăzut în lei, deși cheltuielile totale au crescut: veniturile mai mari din taxe și cheltuielile de personal mai mici au făcut ca încasările să depășească ritmul plăților. Deficitul mai mare din septembrie arată că îmbunătățirea nu s-a dovedit încă stabilă, iar indicatorul urmărit de Bruxelles și S&P continuă să arate un deficit mare.