F-16 românesc expune blocajul NATO

Pe 19 mai, un F-16 românesc din detașamentul „Carpathian Vipers” a lansat o rachetă aer-aer asupra unei drone care traversa spațiul aerian al Estoniei. A fost prima doborâre din istoria de două decenii a misiunii NATO de poliție aeriană în statele baltice (Digi24). Drona, produsă în Ucraina și probabil deviată de bruiajul electronic rusesc, s-a dezintegrat deasupra lacului Võrtsjärv. Ministrul eston al apărării, Hanno Pevkur, a admis că „riscurile rămân întotdeauna” în astfel de intervenții (ERR). Pilotul a fost decorat trei zile mai târziu.

A doua zi, un obiect neidentificat a declanșat sirenele de raid aerian în Vilnius, a blocat zboruri și l-a trimis pe președintele Lituaniei într-un adăpost. Obiectul nu a fost nici identificat, nici recuperat. Câteva ore mai târziu, ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a spus în Consiliul de Securitate că „NATO nu va salva” statele baltice și a indicat baze militare letone drept posibile ținte (fakti.bg). Două incidente, două amenințări, 48 de ore și niciun protocol comun al NATO pentru astfel de situații.

Cinci țări, cinci improvizații

Pătrunderile dronelor de-a lungul flancului estic al NATO au produs reacții naționale improvizate și neuniforme. România a înregistrat 14 intrări neautorizate ale dronelor în spațiul său aerian din ianuarie, în condițiile în care radarele nu pot urmări obiecte care zboară sub 50 de metri (Hotnews). Lituania a crescut sensibilitatea alertelor, dar cheltuise doar 2,48 mil. euro dintr-un buget de 25 mil. euro pentru apărare civilă; adăposturile de la aeroportul din Vilnius erau încuiate (Lrytas).

Estonia a mers cel mai departe. Ministrul de externe Margus Tsahkna le-a spus omologilor din NATO, reuniți la Helsingborg pe 22 mai, că Rusia „ghidează aceste drone spre teritoriul NATO” (Ukrainska Pravda). Nu a prezentat noi dovezi publice. Întrebat despre aceeași afirmație de televiziunea lituaniană LRT, secretarul general Mark Rutte a spus că nu are „nicio informație” care să o susțină. Diferența dintre ceea ce afirmă capitalele din prima linie și ceea ce conducerea NATO este dispusă să confirme arată cât de fragmentat rămâne răspunsul.

Polonia a respins Inițiativa Europeană Sky Shield a Germaniei și își construiește propriul sistem anti-dronă, SAN: 18 baterii, peste 700 de vehicule, cu primele livrări programate anul acesta și finanțare parțială prin SAFE, programul UE de împrumuturi pentru apărare (Bankier). Franța, care trimite avioane Rafale în Lituania, a evitat să susțină public cererile baltice, în timp ce își promovează propria doctrină de „dronizare” prin amiralul Vandier, la comandamentul NATO pentru transformare (Le Monde).

Golul de autoritate înainte de Ankara

Pe 21 mai, cei trei președinți baltici au cerut NATO să transforme misiunea baltică din Air Policing, adică supraveghere pe timp de pace în care fiecare angajare a unei ținte are nevoie de aprobare politică dintr-o capitală națională, într-o misiune de apărare aeriană, unde piloții ar putea neutraliza amenințări pe baza unor reguli aprobate în avans (Aerotime). Diferența stabilește cine apasă pe trăgaci. Când un F-16 românesc a intervenit asupra dronei, comanda a trecut de la NATO la autoritatea națională română înainte ca pilotul să poată trage. O misiune de apărare aeriană ar delega dinainte această autoritate către comandanții NATO.

Rutte a numit tranziția „următorul pas logic” la summitul celor nouă lideri de pe flancul estic, desfășurat la București pe 13 mai (NATO). Consiliul Nord-Atlantic, organismul decizional al NATO în care trebuie să existe acordul tuturor celor 32 de aliați, nu a emis însă nicio directivă obligatorie. Un grup de lucru pentru doctrină s-a reunit la Helsinki la jumătatea lunii mai, dar nu a anunțat niciun rezultat public (Finnish MoD). NATO pregătește și o listă verificată de 18 sisteme anti-dronă (Defense News). Niciunul dintre acești pași nu stabilește cine poate doborî o dronă și în ce condiții.

Momentul care forțează decizia este summitul de la Ankara din 7-8 iulie. Poziționarea Moscovei sugerează că termenul este înțeles și la Kremlin. Afirmația lui Nebenzia că serviciile ruse cunosc „coordonatele centrelor de decizie din Letonia” (The News) a trecut de la descurajarea standard la limbaj de țintire. În paralel, Putin a lansat exerciții nucleare de amploare.

Indiferent dacă Rusia deviază activ drone ucrainene spre spațiul aerian al NATO sau doar exploatează confuzia pe care acestea o produc, efectul este același: fiecare incursiune nerezolvată mărește distanța dintre garanția colectivă de apărare a NATO și ceea ce se întâmplă efectiv când o dronă trece frontiera. Alianța are șase săptămâni până la Ankara pentru a închide acest gol. Obiectul de deasupra Vilniusului, despre care centrul de criză al Lituaniei a spus că ar fi putut fi „o dronă concepută să înșele sistemele”, nu a fost găsit niciodată.