F-16-urile românești nu au tras asupra dronei

O dronă de mici dimensiuni a stat aproximativ patru minute în spațiul aerian românesc, pe 24 septembrie, înainte să se prăbușească lângă Solca, în județul Suceava (actualizarea MApN). Radarul românesc o urmărise deasupra Ucrainei, iar F-16-urile au decolat de la Borcea pentru a o urmări (AGERPRES). Piloții nu au deschis focul. Ministrul interimar al apărării, Radu Miruță, spune că drona transporta explozibili, așa că întrebarea dacă piloții au avut o poziție sigură de tragere contează pentru toate statele NATO de pe flancul estic (Adevărul).

Două alerte, o singură intrare în spațiul aerian

În acea noapte au fost două alerte distincte, dar numai în al doilea caz a intrat o dronă în România. Prima a venit la 04:41, când autoritățile au trimis pe telefoane o alertă de urgență privind drone aflate la nord de Chilia Veche, în județul Tulcea. Ministerul Apărării a anunțat ulterior că, în acel episod, nicio dronă nu a pătruns în spațiul aerian românesc (AGERPRES). La această alertă au răspuns avioanele F-18 spaniole aflate în misiune de patrulare NATO, care nu au participat, așadar, la urmărirea ulterioară (RTVE).

A doua dronă s-a apropiat dinspre Ucraina de nordul județului Botoșani. Radarul a urmărit-o când a trecut granița, iar locuitorii din Botoșani și Suceava au primit o alertă la 06:26 (AGERPRES). Drona s-a prăbușit lângă Solca, fără victime, pagube sau incendiu (actualizarea MApN).

Miruță a declarat la Antena 3 că drona era de fabricație rusească. Potrivit ministrului, încărcătura explozivă s-a desprins cu puțin timp înainte de prăbușire și a detonat în aer, la aproximativ 30 de metri de locul unde a căzut drona (Adevărul). Nu au fost publicate rezultate de laborator, astfel că informația despre explozibili rămâne, deocamdată, versiunea ministrului.

De ce nu au deschis focul piloții

Miruță a indicat două condiții pentru doborârea unei drone: tirul nu trebuie să pună în pericol oamenii de la sol, iar racheta nu trebuie să iasă din spațiul aerian românesc (Adevărul). Acesta este argumentul cel mai solid pentru reținere. O dronă cu explozibili care cade într-un sat este periculoasă, la fel și o rachetă care ratează ținta. O traversare scurtă, aproape de graniță, le lasă piloților puțin timp și spațiu pentru a găsi o traiectorie de tragere care să respecte ambele condiții.

Decizia le revine autorităților de la București. Poliția aeriană a NATO — sistemul prin care avioane de vânătoare sunt menținute în stare de alertă pentru apărarea spațiului aerian al statelor membre — oferă acces la datele radar comune și ajută la coordonarea răspunsului. România decide singură dacă avioanele sale deschid focul deasupra teritoriului național (NATO). Și-a exercitat această autoritate în iulie, când avioanele românești au distrus o dronă deasupra unei zone nelocuite, lângă Padina (Romania Insider). Asta arată că România poate doborî o dronă, dar nu și că un tir lângă Solca ar fi fost sigur.

Cronologia pe care ministerul nu a făcut-o publică

Avertizarea radar, momentul decolării și apariția unei ocazii sigure de tragere sunt lucruri distincte, iar ministerul a confirmat doar că radarul a urmărit drona. Nu a precizat când au decolat F-16-urile sau unde se aflau când drona a trecut granița (actualizarea MApN). Nu a spus nici cine putea să le ordone piloților să tragă.

Polonia a încercat să reducă o parte din această întârziere. Pe 17 septembrie, adjunctul ministrului apărării, Cezary Tomczyk, a declarat că un comandant dăduse dinainte un ordin condiționat de doborâre, astfel încât piloții să nu mai ceară permisiunea după ce o dronă ajungea la graniță (RMF24). Un ordin anticipat scurtează timpul necesar pentru obținerea aprobării. Nu le oferă însă piloților o traiectorie sigură de tragere deasupra unei zone locuite, dacă drona nu le lasă o astfel de posibilitate.

Pe baza informațiilor disponibile, cei din afara ministerului nu pot stabili dacă piloții români au avut o ocazie sigură de tragere și au ales să nu o folosească sau dacă nu au avut-o deloc. Condițiile de siguranță invocate de ministru explică de ce ar fi putut să nu tragă; numai cronologia ministerului poate lămuri ce s-a întâmplat. Ministerul trebuie să precizeze când a trecut drona granița, când s-a prăbușit și unde se aflau F-16-urile în acele patru minute (actualizarea MApN).