Ratingul României rezistă, bugetul rămâne blocat

Pe 2 octombrie, S&P Global Ratings a menținut ratingul României la BBB−, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă — un avertisment formal că ratingul ar putea fi coborât (BURSA). O treaptă mai jos, obligațiunile statului ar intra în categoria speculativă, iar investitorii ale căror reguli impun un rating de investiții ar trebui să se retragă. S&P mizează pe formarea unui guvern care să poată adopta bugete prin care deficitul să continue să scadă în 2027 și 2028. Agenția avertizează că un blocaj prelungit, care împiedică acest lucru, ar putea duce la retrogradare (News.ro).

Săptămâna aceasta, Parlamentul a respins cea mai recentă încercare de formare a unui guvern.

Progrese pe care S&P le poate deja constata

Argumentul pentru menținerea ratingului este că deficitul a continuat să scadă sub un guvern interimar. În primele opt luni ale anului, deficitul calculat pe baza încasărilor și plăților statului a coborât la 2,89 % din PIB, față de 4,51 % în aceeași perioadă a anului trecut (Digi24).

Această cifră arată evoluția de până acum. S&P evaluează întregul an folosind indicatorul mai cuprinzător din regulile fiscale ale UE, care include întregul sector public și contabilizează diferit plățile. Potrivit agenției, deficitul va scădea de la 7,9 % din PIB în 2025 la 6,25 % anul acesta și la 5,0 % până în 2028 (Agerpres, BURSA). Cifra pentru primele opt luni reflectă progresele deja obținute; estimările pentru anii următori depind de bugetele care vor fi adoptate.

Dobânzile consumă o parte din economiile bugetare. Din ianuarie până în august, statul a plătit 42,05 mld. lei pentru dobânzi, cu 26,7 % mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut (Știrile ProTV). Fiecare leu plătit deținătorilor de obligațiuni nu mai poate fi folosit pentru școli, drumuri sau salarii, astfel că reducerile din alte zone trebuie să fie mai mari pentru atingerea aceleiași ținte de deficit.

Creditorii cereau deja dobânzi mai mari. În cele două săptămâni dinaintea deciziei, randamentele obligațiunilor pe zece ani — dobânda anuală pe care investitorii o solicită pentru a împrumuta statul — au urcat la cel mai ridicat nivel din 2026, a relatat Reuters pe 1 octombrie (Reuters via Yahoo Finance). Randamentele mai mari scumpesc împrumuturile noi atunci când datoria ajunsă la scadență este refinanțată. Ele nu explică însă factura dobânzilor din acest an, care reflectă în principal datorii emise anterior. S&P și-a anunțat decizia vineri seara, iar piețele nu au reacționat încă.

Un buget pentru care nu există majoritate

Pe 30 septembrie, Parlamentul a respins guvernul condus de Siegfried Mureșan: a primit 182 de voturi, sub cele 233 necesare (AGERPRES). Social-democrații nu l-au susținut, iar liderul lor, Sorin Grindeanu, a spus că este dispus să negocieze un guvern cu o altă direcție economică (Gândul).

Legea bugetului obligă guvernul să trimită Parlamentului proiectul pentru anul următor până la 15 noiembrie (Legea 500/2002). Termenul privește trimiterea proiectului, nu aprobarea lui. Este însă prima dată la care partidele vor trebui să arate dacă pot strânge voturile necesare adoptării unui buget. Un guvern interimar poate asigura funcționarea statului, dar nu poate adopta un buget nou fără o majoritate.

Blocajul are deja un cost. Ilie Bolojan a spus că România a pierdut aproximativ 770 mil. euro din fondurile europene pentru redresare, legate de o lege a salarizării din sectorul public care a rămas în impas (HotNews).

Cine suportă ajustarea bugetară

S&P estimează că bugetul pentru 2027 va reduce cheltuielile de capital, iar salariile din sectorul public și pensiile vor crește cu prudență (News.ro). Cheltuielile de capital finanțează spitale, drumuri și căi ferate. Reducerea lor afectează firmele de construcții pe termen scurt și oamenii care ar urma să folosească aceste proiecte.

Creșterile prudente contează mai ales pentru gospodării. În fiecare an, statul decide cu cât majorează pensiile și salariile publice; acest proces se numește indexare. Dacă majorările rămân sub rata inflației, pensionarii și angajații statului vor putea cumpăra mai puțin cu același venit. Dacă un buget de acest fel va fi adoptat, o parte importantă a ajustării va cădea asupra acestor grupuri. Parlamentul nu a votat încă niciun pachet, astfel că împărțirea costurilor rămâne deschisă.

S&P a menținut România la nivelul recomandat investițiilor pe baza a două elemente: reducerile de deficit deja realizate și un acord bugetar pe care Parlamentul încă nu l-a produs. Estimările agenției pentru deficitul din anii următori sunt prognoze, nu rezultate. Ele depind de înțelegerea dintre partidele care negociază acum cu președintele Nicușor Dan și de decizia lor privind grupurile care vor suporta următoarea rundă de ajustări. Dacă nu ajung la un acord, S&P a avertizat deja ce ar putea urma: retrogradarea indicată de perspectiva negativă.