Salariile bugetarilor blochează 770 de milioane €

Bruxellesul nu stabilește salariile din România. Nu aprobă grilele pentru profesori, medici sau funcționari publici. Comisia Europeană controlează însă deblocarea a aproximativ 770 mil. euro din granturile PNRR, iar proiectul legii salarizării pregătit de București pentru a obține acești bani nu a trecut, deocamdată, testul fiscal al Comisiei. Întrebarea este dacă România poate finanța legea fără să-și împingă deficitul și mai sus.

Premierul Ilie Bolojan a confirmat la 19 august că Executivul european a trimis proiectul înapoi cu „observații” și „solicitări de clarificare” (Agerpres). O parte a presei din România a descris poziția Bruxellesului mai dur, spunând că textul ar fi fost „respins”, dar nu există un document public al Comisiei care să susțină această formulare (Euronews Romania). Diferența contează: este o negociere înainte de termenul-limită, nu o decizie finală.

România și-a creat singură problema de negociere

Puterea Comisiei Europene în acest dosar vine dintr-un singur loc. Prin Mecanismul de redresare și reziliență, fondul post-pandemie al UE care leagă granturile de reforme asumate, România a inclus singură reforma salarizării bugetare în planul său național. Consiliul UE a aprobat planul, iar Bruxellesul verifică acum dacă Bucureștiul a livrat angajamentul înainte să elibereze banii (EUR-Lex, European Commission). Curtea Europeană de Conturi descrie mecanismul drept plăți în funcție de jaloane, nu rambursări pe bază de facturi (ECA).

Disputa fiscală este directă. Ministerul Finanțelor ar prefera, potrivit relatărilor din presă, o variantă care adaugă aproximativ 8 mld. lei la cheltuielile de personal în 2027 (Știrile ProTV). Negocierile politice au împins suma spre 12 sau 16 mld. lei, fără tăieri compensatorii (RFI Romania). Comisia vrea să știe dacă varianta mai scumpă poate fi plătită. În condițiile în care datoria publică a trecut de 60 % din PIB, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că „disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune” (Bursa).

De ce legea este greu de închis politic

Reforma ar trebui să înlocuiască un sistem salarial fragmentat. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a spus că noua lege ar elimina 87 din cele 151 de sporuri existente și ar plafona plata în funcție de performanță (Agerpres). Sindicatele din sănătate nu și-au dat acordul. Angajații din educație se tem de înghețarea veniturilor. Un consilier al președintelui Nicușor Dan a transmis că șeful statului nu va semna o lege care taie salarii în sănătate și educație (Digi24).

Calendarul de care are nevoie Bucureștiul până la 31 august este strâns: acord în coaliție asupra costului, sesiune parlamentară extraordinară pentru adoptarea legii și simulări fiscale acceptate de Comisie ca dovadă. PNL, partidul junior din coaliție și formațiunea care controlează calendarul parlamentar, susține varianta sesiunii extraordinare (Mediafax). Liderul PSD, Sorin Grindeanu, al cărui partid are cele mai multe mandate în coaliție, spune însă că formațiunea sa nu a primit nici proiectul, nici simulările. Fără PSD, legea nu poate trece.

Precedentul care depășește Bucureștiul

Legea salarizării reprezintă aproximativ 770 mil. euro dintr-o a cincea cerere de plată mai mare, în valoare de 2,84 mld. euro, depusă la 15 august (Radio Romania, Romania Insider). Dincolo de acest dosar, șase măsuri legislative nefinalizate sunt legate de aproximativ 4,5 mld. euro din finanțarea totală prin PNRR (Brussels Times). Toate jaloanele trebuie îndeplinite până la 31 august, iar ultimele plăți trebuie închise până în decembrie (Commission guidance).

Experiența Spaniei cu a șasea plată din planul de redresare a arătat că Executivul european poate valida cea mai mare parte a unei cereri și poate reține componenta pentru care dovezile nu sunt suficiente (RTVE, La Moncloa). Acesta este scenariul probabil dacă România îndeplinește majoritatea jaloanelor, dar nu convinge pe salarizare. Dacă plătește în pofida unor dovezi slabe, Comisia le va transmite și altor capitale că termenul final al Mecanismului de redresare și reziliență poate fi negociat. Bruxellesul trebuie acum să decidă dacă probele României sunt suficiente. Bucureștiul mai are unsprezece zile ca să facă această decizie mai greu de luat.