Salariile bugetare blochează €770 million

770 mil. euro din banii europeni pentru redresare depind acum de o singură lege din România: respinsă de sindicate, blocată parțial în instanță și fără sprijinul celui mai mare partid din Parlament.

Premierul interimar Ilie Bolojan a spus pe 23 iulie că cinci dintre cele șase legi necesare pentru deblocarea granturilor europene rămase ar putea ajunge în Parlament în această săptămână. Legea salarizării în sectorul public, de care sunt legați cei 770 mil. euro, nu va fi însă printre ele (Adevărul, Romania Insider).

România riscă să piardă aproximativ 4,5 mld. euro din granturile rămase prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, fondul post-pandemie al UE care plătește guvernele numai după ce reformele promise sunt îndeplinite. Termenul-limită este 31 august, iar Parlamentul trebuie să adopte șase legi până atunci (Brussels Times). După cum To Brief a scris acum zece zile, blocajul viza toate cele șase proiecte. Schimbarea din această săptămână este că cinci ar putea merge mai departe. Reforma salarizării, evaluată singură la peste 770 mil. euro (Știrile ProTV, Europa FM), rămâne acum punctul vulnerabil.

Trei blocaje în zece zile

Proiectul privind salarizarea a lovit trei obstacole. Pe 14 iulie, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a spus că partidul său nu va susține forma actuală. PSD domină Parlamentul, iar fără voturile sale nu există majoritate pentru adoptarea legii. Pe 21 iulie, Curtea de Apel București a suspendat procedura de consultare publică, după o contestație depusă de federația Sanitas, care reprezintă angajați din sănătate (Romania Insider). Pe 23 iulie, cele cinci mari confederații sindicale au cerut Parlamentului să renunțe la textul actual, argumentând că 770 mil. euro nu justifică trecerea forțată a unei reforme considerate greșite (Adevărul).

Slăbiciunea lui Bolojan este una de construcție politică. Ca premier interimar, conduce după alegeri, dar înainte de formarea unei coaliții stabile. Nu are mandatul politic necesar pentru a impune o restructurare nepopulară, iar PSD poate refuza votul, lăsându-l singur în fața termenului european.

Disputa reală este despre cine suportă plafonarea cheltuielilor cu salariile. Proiectul lui Bolojan limitează salariile din sectorul public la 8,1 % din PIB, un plafon negociat cu Comisia Europeană, potrivit Mediafax. Sporurile ar urma să fie plafonate la 20 % din salariul de bază, ceea ce protejează salariile de pe hârtie, dar lovește în veniturile suplimentare pe care mulți angajați publici se bazează efectiv. Sindicatele spun că proiectul este defectuos. PSD susține că un guvern interimar nu are dreptul să îl impună.

Bruxelles-ul poate verifica, nu poate comanda

Decizia instanței nu blochează direct fondurile europene. Creează însă o problemă mai dificilă: dacă România mai poate produce, până la evaluarea Comisiei, o reformă care să reziste juridic. Comisia plătește numai după ce România dovedește că reforma a fost realizată. Dacă dovada nu ține, Bruxelles-ul poate suspenda sau reduce plata (EUR-Lex, Curtea de Conturi Europeană).

Validarea parțială este modul în care sistemul funcționează în practică. Potrivit Primigea, când Spania a depus a șasea cerere de plată, Comisia a aprobat majoritatea jaloanelor, dar a lăsat unele în așteptare și a eliberat fondurile reținute abia după ce Madridul a transmis dovezi suplimentare. România ar putea ajunge într-o situație similară: adoptarea a cinci dintre cele șase legi poate proteja jaloanele aferente și banii legați de ele. Cei 770 mil. euro pentru legea salarizării nu pot fi însă mutați pe alt capitol.

Următoarea cerere de plată a României, așteptată la începutul lunii august și evaluată la aproximativ 2 mld. euro (Radio Romania International), va ajunge la Comisie cu un gol exact acolo unde ar trebui să fie reforma salarizării. Bulgaria are același termen de 31 august, cu aproximativ 400 mil. euro legați de reforme neterminate în energie și anticorupție (Mediapool).

Comisia poate lega banii de reforme promise și poate verifica dacă acestea au fost livrate. Nu poate obliga un parlament național să voteze, nu poate trece peste o instanță și nu poate forța sindicatele să accepte o consultare pe care o consideră formală. Mecanismul de Redresare și Reziliență funcționează aici exact cum a fost proiectat: transformă costul amânării politice într-o sumă precisă, greu de negociat. Pentru România, suma este de 770 mil. euro, iar termenul este 31 august.