România riscă €770m pe salarii

Până la 31 august, România trebuie să adopte prin lege reforma unitară a salarizării din sectorul public, asumată în fața Bruxellesului în schimbul plăților din Planul Național de Redresare și Reziliență. Dacă termenul este ratat, aproximativ 770 mil. euro riscă să fie suspendate (RRI, Romania Insider). Dacă legea trece într-o formă prea scumpă, presiunea se mută pe ratingul de țară. România este la BBB-, cu perspectivă negativă, adică pe ultima treaptă recomandată investițiilor; o retrogradare ar însemna costuri mai mari la fiecare nouă emisiune de obligațiuni (SeeNews). În acest moment, nu există un acord politic.

Valoarea de referință continuă să scadă

Ultimul proiect, transmis liderilor de partid la 20 august, stabilește valoarea de referință la 4.000 lei. Aceasta este baza întregii grile: salariul de bază al fiecărui angajat public rezultă din înmulțirea valorii de referință cu un coeficient specific funcției. Cu cât valoarea este mai mare, cu atât cresc salariile în tot sistemul. Numărul a fost redus succesiv: de la 4.320 lei în variantele anterioare la 4.100 lei în iulie și la 4.000 lei acum (Adevărul, Gândul). Proiectul plafonează și majoritatea sporurilor la 20 % din fondul salariilor de bază (Spotmedia).

Fiecare reducere face legea mai ușor de apărat în fața Comisiei Europene și mai greu de acceptat pentru angajați. Reforma ar trebui să corecteze diferențele de salarizare din administrație. Sindicatele din casele de pensii spun însă că proiectul păstrează una dintre cele mai mari discrepanțe: un consilier superior de la casa centrală de pensii ar urma să câștige 11.200 lei, în timp ce un angajat cu atribuții comparabile dintr-o casă teritorială ar primi 8.600 lei (Agerpres). Grefierii au anunțat că vor bloca activitatea instanțelor și parchetelor de la 1 septembrie, dacă forma actuală rămâne neschimbată (Digi24), la o zi după expirarea termenului european.

Bruxellesul nu stabilește salariile, ci întreabă cine plătește nota

Comisia Europeană nu a respins formal proiectul. Premierul Ilie Bolojan a spus că Bruxellesul a transmis „întrebări și solicitări de clarificări”, iar ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că textul este încă un proiect de lucru, deci nu există o formă oficială care să fie respinsă (Agerpres, Realitatea). Problema este fiscală: potrivit Romania Insider, impactul salarial ar fi crescut de la circa 8 mld. lei la aproximativ 12 mld. lei, iar Comisia vrea să vadă cum acoperă România diferența.

O creștere a fondului de salarii nu este o cheltuială punctuală, ci intră în toate bugetele viitoare. Spațiul României de a o absorbi se îngustează. Datoria publică a ajuns la 60,1 % din PIB la finalul primului trimestru din 2026 (Eurostat), depășind un prag intern important: peste 60 %, guvernul nu poate majora cheltuielile totale de personal sau de asistență socială fără tăieri în altă parte ori venituri suplimentare (Bursa). Ministerul Finanțelor estimează că datoria va continua să urce, la 61,8 % anul acesta și la 63,9 % până în 2028 (Economica).

Cine plătește

Angajații ale căror venituri actuale depășesc noua grilă primesc o garanție limitată: salariile nu vor scădea nominal, dar pot rămâne înghețate ani la rând, până când grila le ajunge din urmă (G4Media). Dacă inflația continuă să erodeze puterea de cumpărare, un salariu înghețat devine o reducere reală. Profesorii din învățământul preuniversitar, pentru care coeficienții au crescut în ultima variantă, ar putea fi printre puținele categorii care câștigă efectiv (Digi24).

Ratarea termenului de 31 august nu înseamnă pierderea imediată a celor 770 mil. euro. În baza articolului 24 din Regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, cadrul european care guvernează plățile din PNRR, Comisia poate suspenda o plată și o poate relua după ce România corectează problema. Diferența față de anii trecuți este calendarul. Mecanismul se apropie de final, iar o corecție gestionabilă în 2024 devine riscantă la sfârșit de 2026, când s-ar putea să nu mai existe timp suficient pentru adoptare, demonstrarea conformării și verificarea de către Comisie înainte de închiderea facilității (Curs de Guvernare).

România a promis o reformă salarială suportabilă bugetar și mai are nouă zile să o livreze. Fiecare compromis mută costul undeva. Angajații plătesc prin așteptări reduse sau prin salarii reale înghețate. Statul plătește printr-o cheltuială recurentă pe care nu o poate acoperi ușor. Bruxellesul acceptă rezultatul doar dacă demonstrația fiscală ține.