Salariile blochează €770m pentru România

Premierul interimar Ilie Bolojan a pus o cifră pe una dintre marile restanțe ale statului român: România a pierdut 770 mil. euro pentru că partidele nu au reușit să ajungă la un acord asupra legii salarizării în sectorul public, a spus acesta la 31 august, și riscă să mai piardă până la 100 mil. euro pentru că termocentralele pe cărbune care trebuiau închise funcționează în continuare (HotNews). Bolojan a adăugat că guvernul interimar pe care îl conduce nu are nicio responsabilitate pentru aceste două dosare.

Data de 31 august conta pentru că era ultima zi în care România mai putea îndeplini reformele promise prin PNRR, planul național finanțat prin Mecanismul de redresare și reziliență al UE, programul creat după pandemie prin care statele membre primesc granturi și împrumuturi în schimbul unor reforme dovedite (ghidul Comisiei privind închiderea programului). De aici înainte, Comisia Europeană va evalua ce a livrat efectiv România și va decide cât taie din finanțare.

Trei pierderi, trei grade diferite de certitudine

Cifrele trebuie separate, pentru că nu descriu același tip de pierdere.

Cea mai clară este suma de 458,7 mil. euro, tăiată definitiv din a treia cerere de plată a României la începutul acestui an, după ce unele jaloane nu au fost îndeplinite, iar perioada de suspendare a expirat (Agerpres, Radio Romania International). Acei bani sunt pierduți.

Suma de 770 mil. euro este, deocamdată, o asumare politică, nu o decizie formală a Comisiei Europene. Președintele Nicușor Dan a spus că cele patru foste partide ale coaliției nu au reușit să ajungă la un consens asupra unei legi unitare a salarizării și au acceptat pierderea banilor (Agerpres, Spotmedia). Euronews și Bloomberg au tratat suma ca pe o pierdere așteptată, nu ca pe una deja consemnată oficial. Comisia nu publicase o decizie de plată până la expirarea termenului.

Estimarea privind cărbunele este și mai puțin fermă. Bolojan a spus că România ar putea pierde până la 100 mil. euro pentru că unitățile pe lignit de la Turceni și Craiova nu au fost închise așa cum prevedea planul (Digi24). Este o estimare a guvernului privind o penalizare pe care Comisia Europeană nu a stabilit-o încă.

Dosarul cărbunelui nu este doar despre bani

Legea salarizării a eșuat pentru că partidele nu s-au înțeles. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a susținut că o lege proastă nu trebuie adoptată doar pentru a securiza fonduri europene (Kronika). Dosarul cărbunelui are altă problemă: ordinea măsurilor. România a promis să închidă centrale înainte ca producția de înlocuire și sistemele de termoficare să fie gata.

Explicația lui Bolojan a fost că alternativele din zona Craiovei și din Valea Jiului nu sunt pregătite (HotNews). Închiderea cărbunelui înainte să existe surse alternative de energie și căldură mută costuri reale către gospodăriile locale și sistemele municipale de termoficare. Comisia poate transforma jalonul ratat într-o penalizare bugetară. Dar o închidere prematură ar fi însemnat o penalizare economică plătită de oamenii care trăiesc lângă acele centrale.

Parlamentul a făcut vizibilă această tensiune. Un amendament PSD condiționează acum închiderea centralelor pe cărbune de construirea unei capacități echivalente de înlocuire. Comisia Europeană a avertizat că modificarea ar putea submina jalonul de decarbonizare deja aprobat în planul României (Agerpres, Romania Insider). Un guvern național a introdus în planul aprobat de UE un calendar ambițios de închidere, iar guvernele ulterioare l-au moștenit într-un moment în care infrastructura fizică nu exista.

România nu este un caz izolat. Finalul Mecanismului de redresare și reziliență scoate la suprafață promisiuni neonorate în mai multe state membre. UE nu a promis cecuri în alb. În baza articolului 24 din regulamentul MRR, Comisia poate face plăți parțiale, poate suspenda sumele legate de condiții neîndeplinite și, în final, poate reduce finanțarea dacă dovada reformelor nu apare (EUR-Lex, explicația Consiliului). Promisiunile de reformă au devenit liste de verificare cu efecte bugetare.

Cine plătește când granturile dispar

Când granturile europene nu mai vin, guvernul fie se împrumută pentru a le înlocui, fie amână proiectele care depindeau de ele. O analiză pe date ale Ministerului Finanțelor arată că peste 70 % din investițiile publice din primul semestru al anului 2026 au venit din granturi europene și împrumuturi PNRR (Friendship Bridge). Fitch menține România la ratingul BBB-, cu perspectivă negativă (Fitch Ratings). Pentru un debitor aflat la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, banii de înlocuire nu mai sunt gratis.

MRR a făcut exact ce a fost conceput să facă: a transformat angajamentele de reformă în consecințe fiscale. Comisia Europeană poate pune un preț pe fiecare jalon ratat. Guvernele României le datorează însă alegătorilor o explicație pentru faptul că au promis închiderea centralelor pe cărbune înainte ca soluțiile de înlocuire să fie pregătite.