Legea salarizării lovește pragul datoriei

România are termen până la 31 august pentru a adopta legea salarizării din sectorul public, de care depind 770 mil. euro din fondurile europene de redresare (Digi24, Romania Insider). Comisia Europeană a cerut clarificări pe o variantă anterioară, fără să o respingă formal (Agerpres). Blocajul mai greu nu este însă la Bruxelles, ci la București.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat la 19 august că datoria publică a ajuns în primul trimestru la 60,1 % din PIB (Eurostat). Cifra activează o constrângere legală: potrivit Legii responsabilității fiscal-bugetare, după depășirea pragului de 60 %, Guvernul nu mai poate aproba măsuri care cresc cheltuielile totale cu salariile sau asistența socială (Agerpres). Cu alte cuvinte, România încearcă să construiască o majorare salarială pe care propriile reguli fiscale ar putea să nu-i mai permită să o semneze.

O variantă mai ieftină, dar posibil încă prea scumpă

Proiectul transmis liderilor partidelor la 20 august reduce valoarea de referință la 4.000 lei, de la 4.100 lei în varianta din iulie (Adevărul, ZF). Valoarea de referință este baza care se înmulțește cu coeficientul fiecărei funcții pentru a calcula salariul. Reducerea ei taie costul întregii grile fără să fie rescrisă fiecare categorie de posturi.

Proiectul plafonează și sporurile, indemnizațiile și premiile la 20 % din totalul fiecărui ordonator de credite (Știrile ProTV). În sistemul actual, aceste adaosuri pot ridica venitul net mult peste salariul de bază. Angajații publici care depind mult de ele ar putea pierde la venitul efectiv, chiar dacă salariul de bază crește. Cei afectați nu sunt neapărat cei mai prost plătiți, ci angajații din instituțiile unde sporurile au umflat discret remunerația totală.

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, spune că niciun venit nu va scădea și că peste două treimi dintre angajații publici vor primi majorări (G4Media). Dar creșterile salariale nu sunt o cheltuială unică. Se repetă în fiecare an. Nazare a avertizat că orice sumă peste plafonul anual agreat, de aproximativ 8 mld. lei, devine o obligație permanentă a bugetului (Digi24).

Relatări din presă, care citează surse politice, plasează scenariile discutate cu Bruxelles-ul la 12-16 mld. lei pentru 2027 (RFI România, Adevărul). Dacă nota de plată ajunge în acea zonă, legea depășește plafonul, iar diferența intră în toate bugetele viitoare. Spațiul pentru infrastructură, sănătate și investiții publice se restrânge pentru a face loc cheltuielilor salariale.

Dobânzile mari agravează factura

România se află în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, mecanismul corectiv aplicat statelor care cheltuiesc peste limitele fiscale convenite, ceea ce restrânge ritmul de creștere a cheltuielilor publice (Comisia Europeană). Investitorii cer deja României unele dintre cele mai ridicate randamente din regiune, cu dobânzi la titlurile pe 10 ani de aproximativ 6,7 %-7,4 %, potrivit datelor de piață, iar Fitch analizează ratingul BBB- al țării, aflat sub perspectivă negativă (SeeNews). Majorările salariale permanente finanțate la astfel de costuri se compun în buget: statul plătește mai mult pentru împrumuturi, iar obligația salarială nu dispare.

Zece zile, fără proprietar politic

Pîslaru vrea să trimită legea în Parlament pentru o sesiune extraordinară în jurul datei de 25-26 august, cu obiectivul ca actul să fie promulgat înainte de finalul lunii. Niciun partid nu și-a asumat formal textul. Ministrul a spus că „răspunderea deciziei finale revine acum partidelor și Parlamentului” (News.ro).

Cei 770 mil. euro fac parte dintr-o cerere de plată mai amplă, de 2,84 mld. euro, depusă deja prin Mecanismul de redresare și reziliență al UE, fondul post-pandemie care condiționează granturile de îndeplinirea reformelor (Radio România). Ratarea termenului nu înseamnă că banii dispar peste noapte. Comisia poate reține partea nejustificată și poate acorda timp pentru corecturi, cum a procedat în cazul celei de-a șasea plăți recente către Spania (EUR-Lex, RTVE).

Legea trebuie să treacă simultan trei teste: să fie suficient de ieftină pentru ca Bruxelles-ul și creditorii să creadă că România o poate susține, să fie acceptată de partidele coaliției care încă nu au validat-o și să fie adoptată legal înainte ca propriile reguli privind datoria publică să o blocheze. Banii nu sunt pierduți încă. Pentru a-i salva, Guvernul are nevoie de o notă salarială pe care are voie să o semneze.