Tomac, fără mandate, contra cronometru pentru €15 billion

Eugen Tomac nu are niciun mandat parlamentar în spate. Nu are coaliție. Are 10 zile să obțină votul de încredere într-un Parlament aproape ostil. În fundal stau 15 mld. euro din fondurile europene de redresare, cu termen-limită fix la 31 august, 16,68 mld. euro în împrumuturi pentru apărare care trebuie ratificate și un rating de țară aflat la o singură treaptă peste categoria nerecomandată investițiilor, cu Fitch programată să îl revizuiască la 31 iulie.

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Tomac pe 4 iunie, la o lună după ce Parlamentul a demis guvernul Ilie Bolojan printr-o moțiune de cenzură adoptată cu 281 de voturi la 4. A fost cea mai largă marjă din istoria postcomunistă a României și a reflectat revolta aproape generală față de bugetul de austeritate al lui Bolojan, care tăiase salariile din sectorul public pentru a respecta țintele de deficit convenite cu UE. Înlocuitorul propus conduce PMP, partid care a obținut aproximativ 2 % la alegerile din 2024 și nu are niciun loc în Parlament. Principala lui calificare, observă comentatorii români, este încrederea personală a președintelui (HotNews).

Aritmetica nu iese

Tomac are nevoie de 233 de voturi în Parlamentul reunit, care are 466 de membri. Nicio combinație realistă nu îl duce acolo fără partide care refuză să stea la aceeași masă. Liberalii din PNL resping orice acord cu PSD, partidul care a doborât guvernul Bolojan. USR cere portofolii guvernamentale pe care PNL și UDMR nu vor să le cedeze. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a spus că nominalizarea „nu poate fi numită nici măcar soluție de avarie”, iar partidul său urma să decidă până la sfârșitul săptămânii.

Chiar și un calcul optimist, cu PSD, PNL și UDMR împreună, ajunge la aproximativ 186 de mandate (IntelliNews). Tomac ar rămâne la 47 de voturi distanță. AUR, extrema dreaptă aflată în sondaje la 35 % și în creștere, boicotează procedura. Miza sa sunt alegerile anticipate.

Un interimat prins în Constituție

Guvernul interimar al României nu poate emite ordonanțe de urgență, instrumentul rapid folosit de guvernele precedente pentru a trece reforme cerute de UE. Nouă dintre cele unsprezece legi rămase, de care depind 7,5 mld. euro din fondurile de redresare, trebuie acum să treacă prin Parlament (Romania Insider, IntelliNews). Reforma salarizării, reforma fiscală și restructurarea companiilor de stat au nevoie de voturi într-o cameră care nu reușește nici măcar să cadă de acord asupra unui prim-ministru.

Termenul de 31 august este prevăzut în regulile Mecanismului de redresare și reziliență al UE, programul de investiții lansat după pandemie. Comisia Europeană nu îl poate prelungi unilateral. Echipa lui Bolojan a transmis un proiect de revizuire chiar în seara în care guvernul a fost demis, încercând să mute cele mai dificile jaloane din zona granturilor în cea a împrumuturilor. Revizuirea rămâne în negociere cu Bruxellesul.

Dronă lovită, guvern lipsă

Pe 29 mai, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați, rănind doi civili. A fost prima armă rusească ce a produs victime pe teritoriul NATO. Un stat NATO de frontieră a primit o lovitură directă în timp ce Parlamentul său petrecea o lună fără să poată desemna un șef al guvernului. Premierul polonez Donald Tusk a cerut NATO să trateze provocările rusești cu „toată seriozitatea”, plasând incidentul într-un tipar mai larg care include Polonia, statele baltice și România (PAP). Cancelarul german Friedrich Merz a formulat mai rece, spunând că nu vede „nicio schimbare a situației”.

Curtea Constituțională a României a eliminat un obstacol pe 4 iunie, când a decis că programul SAFE, schema UE pentru achiziții militare comune, este constituțional (Agerpres). Acordul de împrumut de 16,68 mld. euro trebuie însă ratificat de Parlament, iar un guvern interimar nu poate livra acest vot.

După expirarea ceasului

Dacă Tomac eșuează până pe 14 iunie, președintele desemnează un alt candidat. Dacă și acesta eșuează, Nicușor Dan poate dizolva Parlamentul după 4 august și poate convoca alegeri. Beneficiarul probabil ar fi AUR, partid naționalist și eurosceptic ale cărui scoruri în sondaje s-au dublat din 2024. Presa română și cea slovacă fac paralele cu blocarea fondurilor europene pentru Ungaria din cauza problemelor privind statul de drept (Aktuality.sk), deși mecanismele sunt diferite. În România, blocajul este paralizia fiscală, iar 15 mld. euro depind de un guvern care încă nu există.

Pachetul de primăvară al UE, publicat pe 3 iunie, a clasificat România drept singurul stat membru cu „dezechilibre excesive”, cea mai dură categorie de supraveghere macroeconomică pe care o poate aplica Comisia Europeană. Dacă reformele rămân blocate după 31 august, fondurile de redresare expiră prin regulament. Termenul nu se negociază.