România urmărește dronele rusești, dar nu trage

O dronă rusească Geran-2 a lovit pe 29 mai etajul zece al unui bloc din Galați. O femeie și un copil au fost răniți. A fost prima dată când o dronă rusească a provocat victime civile pe teritoriul NATO. În cinci zile, România a cerut o ședință de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, a strâns o coaliție de 56 de state care au condamnat Rusia și a solicitat oficial aliaților din NATO sisteme antidronă. Răspunsul diplomatic a fost amplu. Livrarea militară, până acum, este zero.

Sistemul a văzut tot și nu a tras deloc

Ministrul apărării, Radu Miruță, a explicat vulnerabilitatea centrală la câteva ore după incident: România ceruse NATO încă din februarie 2026 capabilități temporare antidronă, fără rezultat. Achizițiile proprii ale României prin SAFE, noul instrument al UE pentru achiziții în apărare, ar urma să ajungă abia peste aproximativ 18 luni. „Dronele rusești nu vin din PDF-uri”, le-a spus Miruță jurnaliștilor. „Vin noaptea și dărâmă blocuri. Nu luptăm cu PowerPoint-ul” (Adevărul).

Pe 2 iunie, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa a validat solicitarea României la o conferință NATO pentru generarea de capabilități, invitând statele aliate să ofere voluntar astfel de sisteme. Validarea este însă tehnică. Aprobarea politică din partea guvernelor membre nu a venit încă. România a urmărit drona de la Galați pe tot parcursul zborului. Avioane F-16 erau în aer și aveau autorizație de folosire a armamentului. Două constrângeri au făcut imposibilă interceptarea în fereastra de patru minute: regulile juridice care interzic tragerea în spațiul aerian ucrainean pe timp de pace și lipsa unui sistem terestru antidronă care să poată angaja ținta deasupra României.

Problema este mai adâncă decât un gol de dotare. Pe 19 mai, un F-16 românesc a doborât o dronă deasupra teritoriului Estoniei, creând un precedent încă neclarificat. Regulile NATO de poliție aeriană au fost concepute pentru situații binare: spațiu aerian aliat sau spațiu aerian ostil. Dronele deviate de pe câmpul de luptă ucrainean către state NATO creează o a treia categorie, pe care regulile actuale de angajare nu o pot gestiona curat. Alianța nu are un protocol comun pentru acest tip de contaminare a războiului peste graniță.

Toată lumea improvizează, nimeni nu coordonează

Pe flancul estic al NATO, fiecare stat își construiește propriul răspuns, fără o arhitectură comună. Letonia, după ce drone venite din Rusia s-au prăbușit pe teritoriul său pe 7 mai, a început să desfășoare unități mobile de interceptare a dronelor la frontiera cu Rusia: echipe de câte patru militari, dotate cu drone interceptoare produse în Letonia. Estonia a instalat primele sale sisteme staționare de detectare a dronelor de-a lungul aceleiași frontiere. Polonia își dezvoltă separat propriul sistem antidronă.

Pe 21 mai, președinții Estoniei, Letoniei și Lituaniei au cerut în comun ca NATO să transforme misiunea Baltic Air Policing, prin care avioane aliate patrulează prin rotație spațiul aerian baltic, într-o misiune permanentă de apărare aeriană, cu capabilități antidronă. Limbajul solidarității este puternic, dar fisurile sunt vizibile. La summitul București 9, formatul de coordonare al flancului estic, Ungaria s-a abținut. Bulgaria a refuzat să susțină un tribunal special. Ministrul român de externe a admis că atacul de la Galați ar fi justificat invocarea Articolului 4, mecanismul formal de consultare al NATO în cazul amenințărilor de securitate, dar Bucureștiul a ales canale diplomatice mai prudente, potrivit relatărilor, sub presiunea aliaților de a nu escalada.

România l-a expulzat pe consulul rus de la Constanța și a dispus închiderea consulatului. Reprezentantul Rusiei la ONU a descris ședința Consiliului de Securitate drept teatru politic (comunicat ONU, DW). Statele Unite au afirmat în aceeași ședință că vor „apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”. România a fost lovită de 15 incidente cu drone doar în 2026. Alianța nu a activat niciodată Articolul 4 ca reacție la vreunul dintre ele.

Ankara vine într-un moment prost

Summitul NATO de la Ankara este programat pentru 7-8 iulie. Statele de pe flancul estic vor cere mai multă protecție exact când Washingtonul reduce disponibilitatea avioanelor de luptă și a aeronavelor de realimentare în Europa. Pentagonul a anulat în mai o desfășurare planificată de 4.000 de militari în Polonia.

Modelul de la Galați devine modelul întregului flanc estic: declarațiile se intensifică, în timp ce capacitățile defensive rămân naționale, fragmentate și la luni distanță de livrare. Drona care a lovit Galațiul a parcurs drumul de la frontieră până la bloc în patru minute. Calendarul de achiziții al alianței merge spre sfârșitul lui 2027.