Rusia desfășoară 200 de lansatoare

Conventional deterrence fractures as the era of heavy armor meets the drone.
Compoziție de imagine · tobriefMai puțin de 20 de operatori ucraineni de drone au distrus cea mai mare parte a unei coloane blindate NATO în timpul unui exercițiu militar suedez încheiat pe 13 mai. Șase zile mai târziu, Rusia a început un exercițiu al forțelor nucleare mult mai amplu decât manevrele sale anuale. Când descurajarea convențională arată fisuri atât de vizibile, semnalul nuclear devine mai greu de ignorat.
Ce au arătat 20 de piloți de drone
Aurora 26, un exercițiu cu 18.000 de militari desfășurat în Gotland și în sudul Suediei, cu participarea a 13 state aliate, fusese gândit pentru a testa apărarea împotriva amenințărilor hibride. Două mici echipe ucrainene de drone, invitate să joace rolul adversarului, au schimbat rapid sensul exercițiului. Au distrus 28 din aproximativ 32 de vehicule blindate grele într-un scenariu și au „curățat” un întreg aerodrom în 20 de minute, obligând organizatorii să oprească exercițiul de trei ori pentru ca apărătorii să se poată regrupa.
Ministrul suedez al apărării, Pål Jonson, nu a încercat să cosmetizeze rezultatul. „Este foarte bine că au fost exigenți”, a spus el, adăugând că „Ucraina este cea mai bună din lume la asta”. Comandantul suprem Michael Claesson a spus că toți aliații NATO trebuie să învețe războiul cu drone „cât mai repede posibil”.
Exercițiul nuclear al Rusiei, fără tratat în vigoare
Pe 19 mai, Rusia a început un exercițiu nuclear de trei zile în care a desfășurat simultan toate cele trei componente ale triadei nucleare: rachete balistice intercontinentale lansate de la sol, rachete balistice lansate de pe submarine și bombardiere strategice. Manevrele au inclus peste 200 de lansatoare de rachete, 140 de aeronave, 73 de nave și 13 submarine. Exercițiile nucleare anuale „Grom” ale Rusiei implică, de regulă, câteva mii de militari și un număr redus de lansări-test. De această dată, amploarea a fost net superioară.
Belarus a participat, exersând explicit „livrarea munițiilor nucleare și pregătirea lor pentru utilizare”. Rusia a amplasat pe teritoriul belarus sistemul de rachete cu rază intermediară Oreșnik, de unde poate lovi orice capitală europeană în mai puțin de zece minute. Niciun stat european membru NATO nu desfășoară un sistem comparabil.
Exercițiul este și primul de această dimensiune după expirarea, la 5 februarie, a New START, ultimul tratat americano-rus de limitare a armelor nucleare. Pentru prima dată din 1972, nu mai există un mecanism juridic obligatoriu de verificare. NATO nu mai poate confirma numărul focoaselor rusești prin inspecții prevăzute de tratat și depinde acum de imagini satelitare și informații din semnale interceptate.
Dronele trec deja granițele
Dezordinea convențională produsă de războiul dronelor din Ucraina se revarsă deja pe teritoriul aliat. Pe 15 mai, Finlanda a închis aeroportul Helsinki-Vantaa timp de trei ore și le-a cerut celor 1,7 milioane de locuitori din zonă să rămână în interior, după ce serviciile de informații au avertizat că drone ucrainene îndreptate spre Rusia ar putea intra accidental în spațiul aerian finlandez. Nouă zboruri au fost redirecționate. Nicio dronă nu a ajuns acolo, dar blocajul a arătat cât de departe se extinde acum periferia războiului.
Patru zile mai târziu, un F-16 românesc aflat în misiune NATO Baltic Air Policing, patrula aeriană rotativă care protejează spațiul baltic, a doborât o dronă neidentificată deasupra sudului Estoniei (Uudis.net, Polsatnews). A fost primul incident de acest tip din istoria țării. Ministrul apărării, Hanno Pevkur, a spus că probabil era vorba despre o dronă ucraineană deviată de la traseu. Incidentul s-a produs în timpul exercițiului estonian Spring Storm, care în aceeași săptămână testase scenarii de răspuns la drone.
Aceste episoade au alimentat direct cea mai vizibilă fisură diplomatică a săptămânii. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a propus un dialog european coordonat cu Vladimir Putin, condiționat de mandate primite de la liderii europeni și de la Ucraina. Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a respins ferm ideea. Divergența nu ține doar de doi președinți: Europa nu are o poziție comună privind angajarea Moscovei în dialog, în timp ce postura nucleară a Rusiei escaladează, iar drone rătăcite ajung pe teritoriul aliat.
Summitul NATO de la Ankara, programat în iulie, va încerca să acopere aceste diferențe. Reuniunea vine după ce forțele convenționale ale NATO au fost puse în dificultate de drone ieftine, Rusia și-a demonstrat la scară mare raza nucleară, iar arhitectura de tratate care oferea cândva transparență reciprocă a dispărut. Vara va fi definită de ce vor aduce aliații în Turcia: o doctrină reală pentru drone, o revizuire a posturii nucleare sau doar o nouă rundă de dezacorduri.
How was this article?
Help us get better
Help us get better
Details about this article
- Model:
- claude-opus-4-6
- Generated:
- 5/19/2026, 2:55:24 PM
- Pipeline run:
- eu_pipeline_20260519_121239
- Watermark:
- SynthID (Google's invisible watermark)
- Human review:
- None before publication