Rusia mută focoase nucleare în Belarus

La 21 mai, Rusia a transferat focoase nucleare tactice în pozițiile de teren ale unei brigăzi de rachete Iskander-M din Belarus. Focoasele au rămas acolo. Ministerele apărării de la Moscova și Minsk au publicat imagini cu echipaje belaruse încărcând lansatoare mobile și deplasându-se către poziții de tragere mascate (Euronews, Euromaidanpress). Dacă focoasele conțineau material fisionabil real rămâne imposibil de verificat independent. Ambele guverne susțin că erau reale.

Focoasele nucleare tactice sunt, în mod normal, păstrate în buncăre întărite, separate fizic de rachetele care le pot transporta. Asamblarea are loc doar imediat înaintea unei eventuale utilizări. Mutarea focoaselor în pozițiile operaționale ale unei brigăzi elimină această zonă de siguranță. Rusia a închis distanța în văzul tuturor, în timpul unor exerciții cu zeci de mii de militari, apoi a lăsat focoasele pe poziție.

Testul de stres baltic

Desfășurarea nucleară a încheiat două săptămâni de presiune în creștere asupra flancului nord-estic al NATO. La 20 mai, o dronă venită din spațiul aerian belarus a intrat în Lituania și a declanșat prima alertă națională pentru adăpostire de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Președintele și membri ai parlamentului au fost evacuați. Aeroportul din Vilnius a fost închis. Avioane NATO au fost ridicate de la sol. Drona nu a fost găsită niciodată.

Letonia a primit o lovitură mai dură. Prăbușirea unei drone lângă Rēzekne, la 7 mai, a scos la iveală breșe atât de serioase în apărarea antiaeriană încât au dus la căderea guvernului. Premierul Siliņa și-a demis ministrul apărării pentru eșec. După ce partidul acestuia a ieșit din coaliție, Siliņa a demisionat la 14 mai. Serviciul rus de informații externe, SVR, a numit apoi baze militare letone concrete și a amenințat cu represalii. Letonia a devenit primul stat NATO al cărui guvern a căzut în legătură directă cu incursiuni ale dronelor din est.

Analiștii de apărare de la Tallinn au descris succesiunea ca pe o „armă de perturbare în masă”. Rămâne neclar dacă Moscova a sincronizat deliberat desfășurarea nucleară, pătrunderile dronelor și amenințările serviciilor de informații sau dacă a exploatat crize care s-au suprapus. Rezultatul a fost concret: trei capitale baltice zguduite în două săptămâni și un guvern aliat dispărut.

Descurajarea europeană, fragmentată

Franța a oferit un răspuns european. La un summit de la Gdańsk, în aprilie, președintele Macron a extins descurajarea nucleară franceză asupra Poloniei și a altor șapte aliați. A fost prima dată când un președinte francez a deschis umbrela nucleară a țării dincolo de Franța. Autoritatea de lansare rămâne însă exclusiv la președintele francez. Angajamentul durează atât timp cât există voință politică la cel care ocupă funcția.

Germania se pregătește pentru un alt termen-limită. Inspectorul general Breuer, șeful forțelor armate germane, Bundeswehr, a avertizat public că Rusia ar putea testa NATO prin operațiuni militare de amploare până în 2029. Berlinul intenționează să crească puternic cheltuielile de apărare până atunci. Dar o desfășurare planificată de rachete americane cu rază lungă în Germania s-a blocat discret. Aceste arme ar fi acoperit golul rămas după încetarea, în 2019, a Tratatului INF, care interzicea rachetele nucleare cu rază intermediară în Europa. Nu a fost anunțuit niciun înlocuitor.

Prezența militară americană în Europa se reduce. Pentagonul scade numărul brigăzilor de luptă din Europa de la patru la trei. Președintele Trump a anunțat 5.000 de militari suplimentari pentru Polonia, dar viceministrul polonez al apărării, Tomczyk, a descris situația ca necesitând o „ofensivă diplomatică”, semn că nu există încă un acord. Cu trei zile înaintea acelui anunț, comandantul suprem aliat al NATO confirmase deja că trupe erau retrase din Europa.

Secretarul general al NATO, Rutte, a avertizat asupra unor „consecințe devastatoare” în cazul oricărei utilizări a armelor nucleare. Uniunea Europeană, la Conferința de revizuire a TNP aflată în desfășurare, unde semnatarii Tratatului de neproliferare nucleară evaluează respectarea angajamentelor, a cerut Moscovei și Minskului să „revină asupra acestei decizii”. Nici NATO, nici UE nu au anunțat schimbări concrete de postură militară.

Lukașenko nu deține coduri de lansare. Moscova păstrează controlul exclusiv asupra focoaselor. Belarus oferă însă geografia: de pe teritoriul belarus, Iskander-M acoperă Varșovia, Vilnius și Riga. Nimeni din afara Moscovei nu știe câte focoase sunt acolo și pentru cât timp.