Oreshnik lovește Kyiv, Rusia cere evacuări

Rusia a atacat Ucraina cu 690 de arme pe 24 mai, într-una dintre cele mai mari salve de la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022. Printre ele s-a aflat și o rachetă hipersonică Oreshnik, îndreptată pentru prima dată spre regiunea Kievului. O zi mai târziu, Moscova le-a transmis tuturor diplomaților străini să părăsească capitala. Au refuzat. Solidaritatea este reală; scutul militar din spatele ei, nu.

O armă tot mai aproape

Oreshnik este o rachetă balistică mobilă, cu rază intermediară, o categorie de armament interzisă în timpul Războiului Rece prin Tratatul INF, acordul din epoca Reagan care elimina rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km. Zboară cu Mach 10, se fragmentează în 36 de submuniții distribuite în șase grupuri de focoase și poate ajunge la Kiev în mai puțin de zece minute. Niciun sistem ucrainean sau european de apărare antiaeriană nu a interceptat până acum o astfel de rachetă.

Lovitura din 24 mai, în apropiere de Bila Țerkva, la 80 km sud de Kiev, a fost a treia utilizare în luptă a rachetei. Fiecare lansare a adus-o mai aproape de capitală: Dnipro în noiembrie 2024, Liov în ianuarie 2026, iar acum regiunea Kievului (Kyiv Independent). De fiecare dată, Rusia a tras fără focos exploziv, mizând doar pe impactul cinetic (ISW, evaluarea din 24 mai). La Mach 10, viteza rachetei face ca un focos convențional să fie aproape redundant. Capacitatea a fost demonstrată; reținerea rămâne o alegere pe care Rusia o poate abandona oricând.

Diplomații rămân, Washingtonul tace

La câteva ore după atac, Ministerul rus de Externe le-a cerut tuturor diplomaților și cetățenilor străini să părăsească Kievul, invocând lovituri „sistematice” planificate asupra infrastructurii militare (EuroMaidan Press). Serghei Lavrov l-a sunat direct pe secretarul de stat american Marco Rubio, la instrucțiunea lui Vladimir Putin, pentru a recomanda evacuarea ambasadei SUA (NDTV). Contactând separat Washingtonul, înainte ca Occidentul să poată formula un răspuns comun, Moscova a încercat să desprindă Statele Unite de aliații europeni.

Europa a reacționat rapid. Ambasadorul UE la Kiev a anunțat public că diplomații blocului vor rămâne (Le Monde). Franța a spus că evacuarea este „exclusă”. Germania a transmis că „nu se va lăsa intimidată” (IB Times UK). Suedia l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. Reședința ambasadorului Albaniei fusese lovită în aceeași salvă (Le Monde), ceea ce a dat fiecărei ambasade din Kiev un motiv concret să trateze amenințarea ca reală.

Washingtonul a fost mult mai rezervat. Departamentul de Stat a confirmat convorbirea Lavrov-Rubio, dar rezumatul oficial nu a menționat cererea de evacuare (Kommersant). Nu a existat o declarație publică de respingere. Nu a existat nici una de acceptare. În contrast cu sfidarea afișată de europeni, tăcerea americană a lăsat aliaților impresia că Washingtonul își păstrează opțiunile deschise.

Solidaritate fără scut

Miniștrii de externe ai UE se reunesc săptămâna aceasta la Limassol, în Cipru, sub coordonarea Kajei Kallas, șefa diplomației europene (Irish Times). Lovitura cu Oreshnik va domina discuția. Transformarea indignării în protecție este însă o problemă mult mai grea. Fiecare decizie importantă de politică externă a UE cere unanimitatea celor 27 de state membre, ceea ce înseamnă că orice guvern poate bloca. Expulzarea diplomaților rămâne o decizie suverană a fiecărei țări. În apărare, cifrele arată dimensiunea golului.

Treisprezece țări europene au anunțat pe 12 mai o „coaliție antibalistică”, menită să contracareze rachete precum Oreshnik. Lista membrilor nu a fost publicată. Nu există un calendar de producție. Cel mai performant sistem european de apărare antirachetă, SAMP/T franco-italian, produce aproximativ 300 de interceptoare pe an. Ucraina singură are nevoie de peste 2.000 (EuroMaidan Press). Sistemul american Patriot nu poate acoperi diferența. Washingtonul a folosit aproape jumătate din stocul de interceptoare în campania din Iran din 2026, iar rachetele noi au nevoie de 42 de luni pentru a fi fabricate.

Potrivit serviciilor ucrainene de informații, Rusia deține până la zece rachete Oreshnik, iar producția este de aproximativ cinci pe an (NewsUkraine). În acest ritm, arma poate deveni o opțiune tactică obișnuită în următorii doi ani.

Decizia ambasadelor occidentale de a rămâne la Kiev este o sfidare politică susținută de o vulnerabilitate militară reală. Rusia a arătat că poate lovi periferia capitalei cu o armă pe care niciun sistem existent nu o poate intercepta, apoi poate prezenta pericolul ca responsabilitate a altora. Reuniunea de la Limassol va testa dacă Europa poate proteja diplomații pe care refuză să-i evacueze.