Rusia avertizează străinii, Cehia rămâne la Kyiv

Pe 3 octombrie, Ministerul rus de Externe i-a avertizat pe cetățenii străini, inclusiv pe membrii personalului diplomatic, să nu rămână în Ucraina și să nu călătorească acolo. A promis că va continua „loviturile masive de represalii” asupra Kievului și a altor orașe (TASS, Reuters). Avertismentul a venit într-o săptămână în care drone rusești au lovit două poduri care leagă cele două maluri ale Kievului (Kyiv Independent, CityNews/AP). Moscova poate emite avertismente. Guvernele care au personal la Kiev decid dacă acesta rămâne.

Ce a spus, de fapt, Moscova

Unele titluri au prezentat declarația drept un apel al Rusiei ca diplomații să părăsească Kievul (Polskie Radio). Noul avertisment se referea la întreaga Ucraină. Kievul apărea într-un pasaj care amintea că Moscova le ceruse anterior străinilor și diplomaților să părăsească orașul (Reuters).

Ministerul a prezentat mesajul ca pe o reiterare. A făcut trimitere la propria declarație din 25 mai și la o informare susținută două zile mai târziu de adjunctul ministrului de Externe, Mihail Galuzin (TASS). Prin urmare, textul publicat sâmbătă relua o poziție existentă, fără să anunțe o politică nouă.

Declarația, publicată pe site-ul ministerului, nu era semnată de niciun oficial identificat. Ea susține că Rusia lovește „obiective militare” ca răspuns la atacuri ucrainene asupra civililor ruși (Interfax). Nu precizează data, arma sau ținta. Relatările citate aici nu confirmă că țintele erau militare.

Nu am putut accesa pagina originală a ministerului. Nu se știe, așadar, la ce oră a fost publicat mesajul și nici dacă a apărut înainte sau după atacul de sâmbătă.

Podurile, sub atac

Atacurile schimbaseră deja viața de zi cu zi în Kiev. Drone rusești au lovit în repetate rânduri Podul de Sud începând cu 1 octombrie. Acesta are șase benzi rutiere și este traversat de linia verde a metroului peste Nipru (Yle).

Închiderea podului a deviat autobuzele și mașinile spre celelalte traversări ale orașului. Primarul Vitali Klitschko a descris situația drept gravă, așa cum am relatat anterior (To Brief).

Sâmbătă dimineață a fost lovită o a doua traversare, Podul de Nord. Atacul a avariat carosabilul și liniile de troleibuz (CityNews/AP). Oricare ar fi țintele declarate de Moscova, loviturile asupra podurilor care leagă cele două părți ale Kievului îngreunează deplasarea într-un oraș în care mulți locuitori fac naveta.

Decizia aparține fiecărui guvern

Moscova nu poate ordona unei ambasade străine să părăsească Ucraina. Fiecare guvern care trimite diplomați decide dacă personalul rămâne, se mută sau își reduce activitatea. Pentru o capitală europeană, întrebarea este cât de mult îi pun în pericol atacurile pe angajații săi. Poziția Rusiei despre locul în care ar trebui să se afle aceștia nu ia decizia în locul guvernului.

Guvernul ceh și-a făcut publică poziția. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Adam Čörgő, a declarat că personalul ambasadei rămâne la Kiev și că asemenea avertismente rusești nu sunt o noutate. Orice măsură suplimentară, a adăugat, va urma procedurile interne de gestionare a crizelor ale ministerului (Novinky).

Poziția Kievului era cunoscută cu o zi înaintea avertismentului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Heorhii Tykhyi, declarase atunci că nicio misiune diplomatică străină nu anunțase că intenționează să se mute (ZN.ua). Declarația sa precedă mesajul Moscovei și, prin urmare, nu arată cum au reacționat misiunile la acesta.

Am verificat și surse românești, franceze și ungare, fără să găsim vreo decizie publică nouă din partea acestor guverne. Nici delegația UE la Kiev nu a anunțat vreo schimbare. Tăcerea nu dovedește că misiunile nu și-au schimbat planurile pe plan intern; arată doar că niciunul dintre aceste guverne nu a comunicat public o astfel de decizie.

Avertismentul a reiterat o poziție exprimată pentru prima dată de Moscova în mai. Nu a dus la închiderea vreunei ambasade și nu a schimbat regula privind cine ia decizia. Schimbarea din această săptămână a fost concretă: dronele au avariat podurile care țin Kievul unit, iar orașul a fost nevoit să-și modifice rutele. În acest context, singurul răspuns al unui guvern european documentat până acum vine de la Praga, care își menține diplomații la Kiev.