Dronă rusă lovește un bloc din Galati

O dronă rusească Geran-2 a lovit în dimineața de 29 mai un bloc de zece etaje din Galați, rănind o femeie și pe fiul ei adolescent. NATO a confirmat că arma era rusească (Euronews, Defense News). Este prima lovitură confirmată venită din războiul Rusiei care produce victime civile pe teritoriul unui stat aliat. România l-a expulzat pe consulul rus de la Constanța și a închis consulatul. Alianța a promis „solidaritate absolută”. Nu a activat însă clauza de apărare colectivă.

Patru minute, niciun foc

România știa că drona se apropie. Un radar instalat recent lângă Galați a urmărit-o din spațiul aerian ucrainean. Două avioane F-16 de la Baza 86 Aeriană Fetești erau deja în aer, cu autorizarea de folosire a armamentului acordată. Drona a intrat în spațiul aerian românesc la 01:52 și a lovit blocul la 01:56 (Agerpres). Patru minute. Prea puțin pentru identificare, clasificare, decizie și tragere, fără riscul ca resturile să cadă peste un oraș de 250.000 de oameni.

Eșecul a fost în lanțul de angajare a țintei, nu în senzori. Bateriile Patriot ale României sunt concepute pentru rachete balistice și aeronave, nu pentru o dronă kamikaze care zboară la nivelul acoperișurilor. Un sistem american de interceptare Merops era operațional în apropiere, dar nu putea trage deasupra zonelor locuite. Tunurile antiaeriene Gepard aveau nevoie de acordul proprietarilor pentru desfășurarea pe terenuri private, iar acest acord nu fusese obținut (United24 Media, Defense News). Ministrul interimar al Apărării a spus că România nu are apărare antiaeriană terestră locală „pentru că, de la începutul războiului din Ucraina, cei care au avut decizia nu au luat-o” (Agerpres).

A fost a 28-a incursiune documentată a unei drone în spațiul aerian românesc din 2022. Cincisprezece au avut loc doar în 2026 (Le Monde).

Solidaritate declarată, acțiune împărțită

Franța l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la Paris. Noul premier al Ungariei, Magyar Péter, a condamnat Rusia explicit și a spus că unitatea NATO este „mai importantă astăzi ca oricând”. Este o schimbare față de deceniul în care Viktor Orbán a protejat Moscova politic (Telex). Orbán, acum în opoziție, a transmis un mesaj de compasiune pentru răniți fără să menționeze Rusia (Daily News Hungary).

Slovacia s-a împărțit deschis. Președintele Pellegrini a cerut întărirea frontierei estice. Premierul Fico a avertizat împotriva „discursului de forță” și a cerut Uniunii Europene să reia dialogul cu Moscova (JOJ24). Bulgaria a urmat același tipar: președinta Iotova a declarat solidaritate deplină cu România; premierul Radev a pledat pentru negocieri cu Rusia (24 Chasa, BNR). În ambele țări, șeful statului vorbește mai dur despre Rusia decât șeful guvernului. Cei care dau tonul public merg mai departe decât cei care controlează politica executivă.

Golul din tratat

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a promis că alianța va „apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat”. Nu a menționat articolul 4, mecanismul de consultare din tratat, nici articolul 5, clauza de apărare colectivă prin care un atac asupra unui aliat este tratat ca un atac asupra tuturor (Euronews). Ministerul român al Apărării a încadrat incidentul drept „o consecință a războiului din Ucraina”, nu drept un atac asupra României. Ministra de Externe Oana Toiu a spus că lovitura „justifică” discuții în baza articolului 4, dar a confirmat că România nu le invocă (Eurointegration).

Baza juridică a acestei rețineri este fragilă. Tratatul Atlanticului de Nord nu cere nicăieri dovada unei țintiri deliberate pentru aplicarea articolului 5. Textul vorbește despre „atac armat”. Cerința intenției este o interpretare politică, adăugată prin decenii de practică aliată pentru a evita extinderea războiului. Această interpretare a funcționat la Przewodów, în 2022, când o rachetă rătăcită a lovit Polonia și s-a dovedit a fi ucraineană. La Galați, arma este confirmată ca fiind rusească. Ambiguitatea care a protejat reținerea NATO este mai subțire ca oricând (CYIS).

Președinții Estoniei, Letoniei și Lituaniei propuseseră o soluție cu opt zile înainte de Galați: transformarea misiunii NATO de poliție aeriană de pe flancul estic într-o postură completă de apărare aeriană, cu autoritate permanentă de angajare a amenințărilor (president.ee). Limbajul folosit de NATO în exercițiul din 21 mai recunoștea deja „tranziția în curs de la poliție aeriană la apărare aeriană” (Defence Industry Europe). Summitul de la Ankara din iulie devine acum momentul deciziei.

Până atunci, flancul estic al alianței trăiește cu un decalaj între ceea ce NATO promite și ceea ce poate livra operațional. O dronă lentă, zburând la înălțimea acoperișurilor, l-a expus pentru a 28-a oară.