Dronă rusească rănește doi la Galați

O dronă rusă a lovit un bloc de locuințe din Galați pe 29 mai, rănind doi civili. A fost prima armă rusă care a provocat victime pe teritoriul NATO de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei. Toți cei 32 de aliați au condamnat atacul. Consensul s-a oprit acolo.

Washingtonul numește totul, mai puțin Rusia

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost direct: „Comportamentul iresponsabil al Rusiei este un pericol pentru noi toți.” Franța a spus că Rusia a „vizat o țară prietenă”. Marea Britanie a calificat incidentul drept „o încălcare gravă a spațiului aerian NATO”.

Statele Unite au ales alt registru. Ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker, a condamnat „incursiunea iresponsabilă” și a promis apărarea „fiecărui centimetru de teritoriu NATO”, fără să numească Rusia nici măcar o dată. În logica administrației Trump, a spune explicit că Rusia este responsabilă pentru lovirea teritoriului aliat deschide întrebări de tratat pe care Washingtonul preferă să le lase în zona gri.

Omiterea a contat și prin momentul în care a venit. Cu două săptămâni înainte, Pentagonul anulase rotația unei brigăzi blindate de 4.000 de militari în Polonia și ordonase retragerea a 5.000 de militari din Germania, readucând prezența americană în Europa la nivelurile de dinainte de 2022. La o zi după Galați, secretarul apărării Pete Hegseth a spus la Dialogul Shangri-La că europenii și-au „golit armatele” și a avertizat că epoca subvențiilor americane s-a încheiat. Critica slăbiciunea europeană în timp ce propriile ordine o accentuau.

Precedentul incidentului colateral

România a încadrat atacul drept efect colateral al războiului, nu drept atac deliberat asupra teritoriului său (Le Monde, Eurointegration). Eticheta este rațională juridic, dar produce un efect cumulativ: fiecare incident tratat ca efect colateral ridică pragul pentru următorul.

Ministrul de externe Oana Țoiu a spus că atacul „se încadrează în categoria” situațiilor care justifică Articolul 4, mecanismul prin care orice aliat NATO poate cere consultări colective atunci când se simte amenințat. Bucureștiul nu l-a invocat. A expulzat consulul Rusiei de la Constanța și l-a convocat pe ambasadorul Moscovei, cel mai dur răspuns diplomatic al României din 2022 încoace, păstrând Articolul 4 ca instrument pentru summitul de la Ankara din iulie.

Flancul estic se mișcă

Italia a fost singurul aliat care a trimis echipamente și forțe: aproximativ 100 de militari și avioane de luptă la baza Mihail Kogălniceanu, premierul Giorgia Meloni calificând atacul drept „gravissimo”. Cancelarul german Friedrich Merz a cerut „o prezență NATO puternică pe flancul estic”, fără să propună desfășurări concrete. În același timp, ministerul său al apărării a descris incidentul drept „nicio schimbare de situație”.

Noul premier al Ungariei, Magyar Péter, care l-a înlocuit pe Viktor Orbán după alegerile din aprilie, a declarat că „unitatea Europei și a NATO este acum mai importantă ca niciodată”. Orbán, aflat acum la conducerea unei opoziții cu 44 de mandate, a cerut noului guvern să mențină „politica de neutralitate”. Trecerea Ungariei de la blocaj la sprijin pentru solidaritatea colectivă elimină cel mai previzibil obstacol de pe flancul estic.

Slovacia a arătat direcția inversă. Președintele Peter Pellegrini a numit atacul „un precedent periculos” care cere frontiere mai bine apărate. Premierul Robert Fico a cerut „reținere în declarațiile puternice” și dialog cu Moscova. Chiar și propriul ministru de externe a emis o condamnare mai fermă.

Summitul din iulie, de la Ankara, trebuie acum să decidă dacă alianța va autoriza reguli permanente pentru doborârea dronelor deasupra teritoriului aliat sau va continua să lase decizia la nivel național, de la caz la caz. Institutul pentru Studiul Războiului estimează că Putin „acceptă riscul de a provoca victime civile în state NATO” ca pe un cost tolerabil. Fostul președinte Dmitri Medvedev a răspuns că „încă nu au văzut nimic”, sugerând că Kremlinul își calibrează pașii următori în funcție de ce face NATO, nu de ce declară.

Forțele aeriene române au urmărit drona de la Galați pe tot parcursul zborului. Piloții aveau autorizare să folosească armamentul. Deasupra unui oraș de 230.000 de locuitori, nu puteau trage fără riscul de a produce victime mai multe decât drona însăși. Această distanță dintre detectare și angajare nu se închide prin condamnări. Cere o decizie despre cine poate trage, când și sub a cui autoritate. Niciun aliat nu a fost dispus să o ia.