Nava s-a scufundat lângă România; cauza rămâne neclară

Un cargou a luat foc și s-a scufundat luni în largul coastei românești a Mării Negre, iar două persoane au murit și 11 au fost salvate (Ministerul Afacerilor Interne). Președintele Ucrainei susține că nava a fost lovită de drone rusești. România a coordonat salvarea, dar nu a precizat ce a declanșat incendiul, iar această incertitudine influențează ce măsuri pot lua statele europene în continuare.

Ministerul Afacerilor Interne a localizat nava Royad Mammadov la aproximativ 30 de mile marine sud de Sfântu Gheorghe, satul de la vărsarea Dunării în mare (Ministerul Afacerilor Interne). Epava se află dincolo de apele teritoriale ale României, în zona mai largă de mare numită zonă economică exclusivă. Nava avea un proprietar turc, dar naviga sub pavilionul statului Saint Kitts și Nevis (Al-Monitor/Reuters).

Două versiuni despre incendiul de pe navă

Volodimir Zelenski a oferit o versiune precisă: două drone rusești ar fi lovit o navă civilă deținută de un turc, care transporta porumb. Căpitanul ar fi murit, iar la bord se aflau cetățeni azeri și indieni (Digi24, AFP). Zelenski a susținut că Rusia preferă să scufunde nave civile decât să permită navigația normală și a cerut presiuni pentru protejarea securității alimentare.

Kievul are un interes clar să insiste asupra acestui mesaj. Dacă drone rusești scufundă nave cu cereale în apropierea unui stat membru al UE și NATO, devine mai greu de respins solicitarea Ucrainei ca europenii să o ajute să-și protejeze exporturile maritime. Ministerul rus al Apărării a revendicat atacuri asupra a două nave cargo în aceeași zi, dar comunicatul său nu a identificat-o pe aceasta (Reuters). Afirmația nu arată cine a lovit Royad Mammadov.

Bucureștiul a spus mult mai puțin. Ministerul Afacerilor Interne a relatat despre un incendiu, scufundarea navei și operațiunea de salvare. Autoritatea Navală Română a descris cazul drept un incident maritim grav, produs în afara apelor teritoriale (AGERPRES). Niciun oficial român nu a indicat vreo dronă, un loc de lansare sau responsabilitatea Rusiei.

Deocamdată, situația se prezintă astfel: Kievul afirmă că Rusia a lovit o navă în apropierea României, dar relatarea publică a autorităților române nu stabilește cauza incendiului. Acuzația Ucrainei este detaliată și gravă, dar nu constituie încă o concluzie confirmată.

De ce locul scufundării nu implică automat NATO

Potrivit Convenției ONU asupra dreptului mării, suveranitatea unui stat se extinde asupra mării teritoriale, care poate ajunge până la 12 mile marine de țărm (UNCLOS, partea a II-a). Nava s-a scufundat mult dincolo de această limită. Tratatul fondator al NATO prevede apărarea colectivă — principiul potrivit căruia un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor — numai în cazul unui atac armat (Tratatul Atlanticului de Nord).

Locul scufundării nu transformă, prin el însuși, incidentul într-un atac armat împotriva României. Nava nu era românească, s-a scufundat în afara apelor aflate sub suveranitatea României, iar cauza nu este confirmată. Până acum, România a coordonat salvarea și nu a solicitat public sprijinul aliaților.

Cine suportă costul incertitudinii

Cea mai clară consecință europeană se vede în transportul maritim. Datele de monitorizare a traficului maritim arătau că nava a plecat pe 18 septembrie din portul ucrainean de la Dunăre, Izmail, încărcată complet, și se îndrepta spre Ravenna, în Italia; niciun manifest nu a confirmat însă ce marfă transporta (AFP). În aceeași zi, asigurătorii maritimi din Londra au extins zona de risc ridicat din Marea Neagră, incluzând întreaga mare dincolo de apele teritoriale ale statelor riverane. Măsura a adăugat sute de mii de dolari la costul unor voiaje de o săptămână (Reuters).

Royad Mammadov s-a scufundat în această zonă. Proprietarii navelor și companiile care le închiriază pentru a transporta cereale ucrainene spre porturi din UE plăteau deja prime pentru riscul de război înainte ca nava să plece. Niciun asigurător nu a legat o primă nouă de această scufundare, iar nicio rută nu a fost închisă.

Presiunea se simte și în capitalele din regiune. Președinta Bulgariei, Iliana Iotova, a spus luni că marile companii de asigurări întâmpină dificultăți în a acoperi mărfurile din zonă (Președinția Bulgariei). Ea a cerut statelor riverane Mării Negre să convină măsuri comune pentru siguranța navigației.

România a confirmat scufundarea soldată cu morți în apropierea coastei sale, dar relatările publice nu au stabilit că nava a fost lovită de Rusia. Pentru navele care traversează largul Mării Negre, situația rămâne cunoscută: asigurătorii calculează deja tarifele ținând cont de riscul de război, în timp ce guvernul cel mai apropiat de epavă nu a spus încă public ce a provocat incendiul.