Șase state cer tăieri; Finlanda apără subvențiile agricole

Germania, Țările de Jos, Austria, Danemarca, Finlanda și Suedia vor ca din bugetul UE propus de Comisia Europeană pentru perioada 2028–2034 să fie eliminate „câteva sute de miliarde de euro”. Într-o scrisoare din 28 septembrie, au cerut ca reducerea să fie inclusă în proiectul pe care Irlanda îl redactează acum (Euronews, Irish Times). Scrisoarea nu precizează ce programe ar trebui să piardă finanțare, iar premierul Finlandei își apără deja alocarea destinată agriculturii.

Liderii i-au trimis scrisoarea premierului irlandez Micheál Martin. Irlanda coordonează în prezent negocierile bugetare dintre guverne, un rol care revine prin rotație statelor membre. Nicio copie oficială a scrisorii nu a fost publicată, astfel că informațiile despre conținutul ei provin de la publicațiile care au văzut-o.

Cererea este formulată în termeni largi. Potrivit Euronews, cele șase state vor ca toate domeniile de cheltuieli să găsească economii, în timp ce finanțarea se mută către apărare, competitivitate, inovare și controlul migrației. Din relatări reiese că scrisoarea nu indică nici o sumă exactă, nici vreun program care ar trebui redus. Nici declarația comună publicată de aceleași șase state la 27 august nu făcea acest lucru (Guvernul Germaniei).

O cifră inițială mai mică și drept de veto pentru fiecare

Irlanda propune prima cifră. Următorul pas este o versiune revizuită a „cadrului de negociere”, documentul de lucru care stabilește dimensiunea posibilă a bugetului și destinația banilor. Liderii îl vor discuta la summitul din 15–16 octombrie (Irish Times). La 22 septembrie, Dublin le ceruse deja miniștrilor să indice programele pe care le consideră esențiale (Președinția irlandeză).

Cele șase vor să reducă propunerea Comisiei, în valoare de 1.763,1 mld. euro pentru șapte ani. Suma este calculată la prețurile din 2025, ceea ce elimină efectul inflației viitoare, și include rambursarea împrumuturilor contractate de UE pentru redresarea de după pandemie (Parlamentul European).

Fiecare guvern poate respinge bugetul final. Este nevoie de unanimitate, astfel că oricare dintre cele 27 de state îl poate bloca (EUR-Lex). Acest drept de veto le oferă celor șase putere de negociere. Guvernele care depind de fondurile agricole și regionale au aceeași posibilitate de a respinge reduceri ample. Și Parlamentul European trebuie să aprobe bugetul, iar propunerea sa prevede o sumă mai mare decât cea a Comisiei.

Fondurile agricole și regionale sunt domeniile în care reducerile s-ar putea resimți cel mai puternic, deși scrisoarea nu le menționează. Fondul unic propus de Comisie pentru coeziune — bani europeni destinați regiunilor mai sărace —, agricultură și pescuit reprezintă aproape jumătate din buget (Consiliul UE). Ministerul polonez al dezvoltării estimează că Poloniei i-ar reveni peste 123 mld. euro (Guvernul Poloniei), ceea ce ajută la explicarea liniilor roșii pe care Varșovia le pregătește (To Brief).

Finlanda își apără alocarea agricolă

Unele relatări au numit scrisoarea un „ultimatum”, termen atribuit unui diplomat neidentificat, nu documentului în sine. Petteri Orpo, premierul Finlandei, a respins această caracterizare. A spus că Finlanda nu urmărește reducerea subvențiilor agricole și că protejarea alocării țării pentru agricultură este un obiectiv central (Yle).

Poziția lui Orpo intră în tensiune cu cererea ca toate domeniile să contribuie la economii. Dacă cheltuielile agricole, unul dintre cele mai mari capitole, sunt protejate, reducerile ar trebui să vină din programe pe care cele șase state nu le-au numit. Un singur semnatar nu poate excepta de unul singur agricultura. Totuși, premierul a indicat public ce va apăra țara sa.

Amânarea le-ar aduce puține avantaje celor șase. Dacă nu se ajunge la un nou buget până la 1 ianuarie 2028, plafoanele pentru ultimul an al bugetului actual se vor aplica în continuare, până la adoptarea unui succesor (EUR-Lex). Finanțarea ar continua, dar noile programe pentru apărare și competitivitate, susținute chiar de cele șase state, ar trebui să aștepte.

Cele șase pot determina Irlanda să propună o cifră mai mică. Pentru ca aceasta să treacă de cele 27 de drepturi de veto și de un Parlament European care vrea un buget mai mare, statele vor trebui să le spună partenerilor ce programe ar pierde finanțare și cu cât.