Șase legi blochează €4.5 billion pentru România

Guvernul României trebuie să închidă toate reformele rămase din PNRR până la 31 august 2026 și să depună ultimele cereri de plată în septembrie. Problema imediată este în Parlament: șase proiecte de lege nu au fost încă votate (Digi24). Dacă nu trec, România riscă să piardă 4,5 mld. euro sub formă de granturi. Nu pentru că Bruxelles-ul „pedepsește” Bucureștiul, ci pentru că Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE, programul post-Covid de aproximativ 800 mld. euro, plătește numai după ce guvernele dovedesc că au livrat reformele și investițiile promise.

Șase legi, fără calendar de vot

Premierul interimar Ilie Bolojan a admis că România are nevoie de șase voturi parlamentare pentru a obține restul de 4,5 mld. euro din granturi, în condițiile în care cererile de plată 5 și 6 nu au fost încă depuse (Romania Insider). Legislația blocată include legea salarizării unitare, codul urbanismului, reguli privind decarbonizarea, reforme de integritate publică și modificări ale codului administrativ (Digi24, News.ro). Numai legea salarizării acoperă 770 mil. euro din suma totală (News.ro).

Victor Negrescu, europarlamentar român și vicepreședinte al Parlamentului European, a avertizat la 18 iulie că România riscă să piardă „peste 10 mld. euro” față de alocarea inițială (News.ro). Cifra combină diferența dintre pachetul inițial de 29 mld. euro și planul revizuit de 20,1 mld. euro, banii încă netrași și pierderile cauzate de proiecte întârziate. Este un avertisment politic, nu o decizie a Comisiei Europene. Cifra mai solid documentată este de 4,5 mld. euro, legată direct de legile care nu au trecut prin Parlament.

Mecanismul: banii vin doar după dovadă

Logica Mecanismului de Redresare și Reziliență este simplă la nivel de principiu. Un guvern depune o cerere de plată. Comisia Europeană, executivul UE, verifică dacă jaloanele, adică reforme precum legi adoptate sau instituții create, și țintele, precum kilometri construiți sau sisteme informatice conectate, au fost îndeplinite efectiv. Abia apoi se face plata (EUR-Lex). Articolul 24 din regulament permite Comisiei să suspende sau să reducă plata atunci când dovezile sunt insuficiente.

A patra plată către România, virată în iunie la o valoare netă de 2,25 mld. euro, arată cum funcționează mecanismul: 38 de jaloane și 24 de ținte au fost verificate înainte de transfer (Reprezentanța Comisiei Europene în România, Agerpres). Cererea a cincea acoperă 75 de jaloane și ținte, în valoare brută de 2,66 mld. euro. Dar guvernele statelor membre, reunite în Consiliu, trebuie mai întâi să aprobe a treia revizuire a PNRR-ului României, lucru așteptat la începutul lunii august (Agerpres). Până atunci, nu există o bază aprobată pe care să fie făcută plata.

Cazul Ungariei clarifică diferența. Budapesta a obținut aprobarea Consiliului, ceea ce face aproximativ 10 mld. euro disponibili din punct de vedere juridic, dar plățile cer în continuare verificarea separată a jaloanelor (Telex). „Aprobat” nu înseamnă „plătit”. România are ambele probleme în același timp: revizuirea planului nu este încă aprobată, iar reformele care ar declanșa plata nu sunt încă legi.

De ce termenul-limită apasă mai tare decât de obicei

O autostradă întârziată poate fi, uneori, mutată pe un alt instrument de finanțare europeană. O reformă pe care Parlamentul refuză să o voteze nu poate fi transferată nicăieri.

Calendarul complică lucrurile. Decizia Fitch privind ratingul suveran al României este așteptată la finalul lunii iulie. Fitch nu decide banii din PNRR, dar evaluează dacă România arată credibil fiscal, iar aceleași reforme blocate care amenință plățile europene intră și în povestea deficitului urmărită de agențiile de rating (Romania Insider). Un eșec pe un front îl face mai costisitor pe celălalt.

Mecanismul de Redresare și Reziliență este finanțat prin împrumut comun la nivelul UE. Dacă guvernele primesc bani fără să livreze reformele asumate, statele contributoare nete vor avea un argument simplu împotriva repetării acestui model. Curtea de Conturi Europeană a semnalat, într-un raport din 2026, probleme persistente privind trasabilitatea banilor, identificarea beneficiarilor finali și recuperarea fondurilor folosite necorespunzător. Exact acest tip de constatări alimentează scepticismul în momentul în care se negociază următorul buget multianual al UE.

România nu mai are nevoie de încă un avertisment privind termenul-limită. Are nevoie de un calendar public de vot pentru cele șase legi de care depinde plata legală a banilor.