Slovacia riscă datorii de 74% din PIB

Slovacia a redus cheltuieli și a majorat taxe de trei ori de când Robert Fico a revenit la putere, la finalul lui 2023. Consiliul independent care verifică sustenabilitatea finanțelor publice spune însă că aceste măsuri nu sunt suficiente. Traiectoria datoriei împinge țara spre un nivel greu de corectat pentru o economie mică din zona euro, care nu are o monedă proprie pe care să o poată devaloriza.

Datoria publică, adică suma totală pe care statul o datorează creditorilor, ar urma să urce de la 61,4 % din PIB în prezent la 74 % până în 2029, dacă guvernul nu ia măsuri suplimentare. Deficitul anual, diferența dintre cheltuielile și veniturile statului, va depăși 5 % din PIB din 2027 și ar ajunge la 5,7 % doi ani mai târziu (Denník N, Aktuálně.cz). Este mult peste plafonul de referință al UE, de 60 % din PIB, nivelul pe care regulile fiscale europene îl tratează drept limita superioară pentru finanțe publice sănătoase (Comisia Europeană).

Proiecțiile vin de la Consiliul pentru Responsabilitate Bugetară al Slovaciei, RRZ, instituția independentă care testează realismul planurilor fiscale ale guvernului. Aceeași analiză arată că țintele executivului, un deficit de aproximativ 4,1–4,2 % din PIB până în 2028, sunt prea optimiste. Pentru a închide diferența, Bratislava ar avea nevoie de măsuri suplimentare de circa 1,2 mld. euro în 2027 și încă 1,0 mld. euro în 2028.

Pentru că Slovacia folosește moneda euro, nu poate să-și devalorizeze moneda și nici să-și stabilească singură dobânzile. BCE, Banca Centrală Europeană, conduce politica monetară pentru întreaga zonă euro, nu pentru nevoile punctuale ale Bratislavei (BCE). Guvernului îi rămân, în principal, taxele și cheltuielile publice. Problema politică este cine suportă nota: gospodăriile, salariații, pensionarii sau investițiile publice.

Bucla pe care trei pachete nu au rupt-o

Fiecare deficit anual se adaugă la datoria acumulată. Pe măsură ce datoria crește, cresc și dobânzile plătite de stat. Aceste dobânzi intră în bugetul anului următor ca cheltuieli, ceea ce lărgește deficitul. Guvernul împrumută mai mult, plătește dobânzi mai mari, iar cercul se strânge. Cele trei runde de tăieri de cheltuieli și majorări de taxe au încetinit procesul, dar nu l-au inversat (Denník N).

Fiecare an pierdut mută o parte mai mare din buget de la servicii publice către rambursarea datoriei, lăsând mai puțin spațiu pentru sănătate, educație sau infrastructură. Nici creșterea economică nu oferă o ieșire rapidă: analiștii estimează că PIB-ul Slovaciei va avansa cu aproximativ 0,8 % în acest an (Startitup). Ritmul este prea slab pentru ca economia să „crească peste” datorie. Când PIB-ul, valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse într-o țară, abia avansează, raportul datorie/PIB continuă să urce chiar dacă deficitul se stabilizează.

Cine plătește următoarea rundă

Slovacia se află deja în procedura UE de deficit excesiv, mecanismul prin care Bruxellesul presează guvernele să-și aducă deficitul sub 3 % din PIB (Comisia Europeană). Regulile fiscale reformate oferă statelor mai mult timp pentru reducerea graduală a datoriei, dar cer în continuare un plan multianual credibil (Fondation Robert Schuman). Scenariul de bază al RRZ arată că Slovacia nu are încă un astfel de plan.

Compoziția următorului pachet contează mai mult decât cifra anunțată. O consolidare de peste 1 mld. euro poate veni din creșterea taxelor pe consum, care apasă mai puternic asupra gospodăriilor cu venituri mici. Poate veni din înghețarea salariilor din sectorul public sau din ajustări ale pensiilor, care reduc puterea de cumpărare a pensionarilor. Sau poate veni din reducerea investițiilor de care economia are nevoie pentru creștere viitoare. Fiecare variantă lovește alte grupuri. Niciuna nu este gratuită politic. Guvernul Fico s-a bazat până acum mai ales pe majorări de taxe. Opțiunile rămase sunt mai dificile, pentru că reduc direct venituri sau servicii publice vizibile.

Presa cehă tratează Slovacia ca pe un avertisment. Datoria publică a Cehiei era de 44,3 % din PIB în 2025, față de 61,4 % în Slovacia, iar deficitul era de 2,1 %, comparativ cu 4,5 % (Aktuálně.cz). Diferența este suficient de mare pentru a neliniști Praga, dar suficient de mică pentru a arăta cât de repede se pot deteriora pozițiile fiscale în Europa Centrală.

Problema Slovaciei ține de credibilitate, nu de panică pe piețe. Costurile de împrumut nu au explodat. Însă trei runde de austeritate au fost absorbite fără să schimbe direcția datoriei, iar fiecare an fără măsuri adaugă presiune prin dobânzi. Următorul pachet trebuie să spună clar cine plătește.