Slovacia slăbește lupta anticorupție

Raportul Comisiei Europene privind statul de drept pentru 2026 constată că Slovacia nu a făcut progrese în investigarea și trimiterea în judecată a cazurilor de corupție la nivel înalt, iar capacitatea instituțiilor de a urmări dosare majore s-a „deteriorat și mai mult” (capitolul Comisiei despre Slovacia, pachetul Comisiei pentru 2026). Raportul nu sancționează Slovacia. În schimb, fixează în dosarul instituțional al Bruxellesului tipul de dovezi de care Comisia ar avea nevoie dacă, mai târziu, ar încerca să lege problemele de stat de drept de fondurile europene.

Ce a constatat, de fapt, Comisia

Sub al patrulea guvern condus de Robert Fico, Slovacia a desființat Parchetul Special, a slăbit unitatea de poliție anticorupție, a redus pedepsele penale și a scurtat termenele de prescripție pentru infracțiunile de corupție. Efectul consemnat de Comisie este o scădere puternică a numărului de acuzații, rechizitorii și condamnări (pachetul Comisiei pentru 2026).

Raportul atrage atenția și asupra puterii procurorului general de a anula decizii definitive ale poliției și ale procurorilor. În practică, această atribuție oferă unei singure instituții posibilitatea să oprească investigații înainte ca dosarele să ajungă în fața judecătorilor.

Fico a respins concluziile drept „presiune politică neobiectivă” și a invocat standarde duble (TA3). Partidele de opoziție din Slovacia au avertizat că fondurile europene ar putea fi puse în pericol. Ambele tabere folosesc raportul ca muniție politică: Fico împotriva Bruxellesului, opoziția împotriva lui Fico. Niciuna nu descrie complet ce produce, juridic, documentul Comisiei.

Pârghia financiară nu se activează automat

Raportul privind statul de drept nu îngheață fonduri. În propriul document de întrebări și răspunsuri, Comisia îl descrie ca pe un „instrument preventiv de monitorizare”, fără legătură automată între recomandări și deciziile de plată (întrebări și răspunsuri ale Comisiei). Pentru ca banii să fie opriți, Comisia are nevoie de o procedură juridică separată.

Cea mai puternică este Regulamentul privind condiționalitatea statului de drept, instrumentul UE care permite tăierea fondurilor când deficiențele de stat de drept amenință buna gestiune a bugetului european (Regulamentul 2020/2092). Aplicarea lui cere însă probe. Comisia trebuie să arate că slăbirea parchetelor, a anchetelor sau a sistemelor de audit din Slovacia pune în pericol interesele financiare ale UE „într-un mod suficient de direct”. Apoi propune măsuri Consiliului, unde guvernele statelor membre votează cu majoritate calificată, ceea ce înseamnă că nicio țară nu poate bloca singură decizia. Pragul probatoriu este ridicat, iar Comisia nu a transmis că ar fi aproape să îl atingă.

Fondul european de redresare post-pandemie îi oferă Bruxellesului o pârghie mai simplă. Slovacia a promis reforme anticorupție și în achiziții publice pentru a debloca banii din mecanismul de redresare. Dacă revine asupra acestor garanții, Comisia poate reține plăți ulterioare fără să treacă prin întreaga procedură de condiționalitate. Cercetările privind arhitectura fondului de redresare arată că reformele legate de plăți conțin o blocare implicită: retragerea lor poate opri următoarea tranșă (Taylor & Francis).

Comparația cu Ungaria nu este teoretică

Analiști economici cehi și slovaci avertizează asupra unui „scenariu ungar” (Týždeň). Formula descrie traseul Budapestei de la deteriorarea repetată a statului de drept la consecințe bugetare concrete. Ungaria rămâne vizată de îngrijorările Comisiei privind rezultatele slabe în anticorupție și independența parchetelor (Népszava). Comparația contează pentru că arată mecanismul: ani de deteriorare documentată au oferit, în cele din urmă, suficiente elemente pentru ca Executivul european să lege problemele de stat de drept de riscul pentru bugetul UE.

Polonia accentuează contrastul. Guvernul actual de la Varșovia, după conflictul dur cu Bruxellesul purtat de fosta administrație PiS pe tema statului de drept, se concentrează acum pe îndeplinirea jaloanelor, trimiterea de corecții detaliate și acceptarea monitorizării pentru a menține fluxul de bani europeni (MFiPR). Poziția lui Fico este respingerea.

Comisia a consemnat, în propriul dosar instituțional, că Slovacia își pierde capacitatea de a urmări marile dosare de corupție. Constatarea nu îngheață astăzi niciun euro. Dar fiecare raport anual îngroașă dosarul. Dacă degradarea parchetelor continuă, Comisia ar putea ajunge să o lege de riscuri pentru bugetul UE, fie prin regulamentul de condiționalitate, fie prin neîndeplinirea jaloanelor din fondul de redresare. Inițiativa rămâne la guvernul Fico: să repare deteriorarea înainte ca dosarul de diagnostic să devină caz juridic. Comisia, la rândul ei, ar trebui să transmită mai clar dacă vede conturându-se un risc bugetar sau doar o avertizare de stat de drept fără bani atașați.