Deficitul de 5.7% lovește Sofia

Disputa bugetară a Bulgariei pentru 2026 pornește de la o problemă internă, înainte să devină una europeană. Documentele comisiei citate de Infobusiness/BCCI plasează deficitul consolidat planificat, adică diferența dintre cheltuielile și veniturile statului, la 5,7 % din PIB în 2026. Legea finanțelor publice din Bulgaria ar limita deficitul la 3 %, ceea ce transformă proiectul într-un test juridic intern înainte de orice discuție cu Bruxellesul, potrivit Fakti. Planul prevede o reducere a deficitului la 3,8 % în 2027 și la 3,0 % în 2028; cu alte cuvinte, guvernul promite să repare abaterea mai târziu, nu să o evite acum, conform Infobusiness/BCCI.

Datoria publică redusă ascunde problema de credibilitate. Proiectul estimează datoria statului la 37,7 mld. euro, respectiv 30,1 % din PIB, la finalul lui 2026, cu o creștere până la 35,2 % în 2028; valoarea de referință a UE pentru datorie este de 60 %, potrivit articolului 126 din TFUE. Sofia poate încă să se împrumute fără ca nivelul datoriei, în sine, să devină periculos. Costul apare însă în încredere: o regulă nu mai ancorează așteptările dacă politicienii o împing la o parte atunci când presiunea pe cheltuieli crește.

Datoria redusă nu este un cec în alb

Dimitar Radev, guvernatorul Băncii Naționale a Bulgariei, a formulat avertismentul direct: proiectul adâncește o tendință bugetară negativă vizibilă din 2020, în loc să o inverseze, a relatat BTA. Un deficit vine întotdeauna cu o factură. Statul trebuie să ia bani fie de la creditori astăzi, fie de la contribuabili mâine, fie prin reduceri de cheltuieli mai târziu.

Argumentul cel mai puternic al guvernului este că revenirea bruscă la plafonul de 3 % ar putea forța tăieri rapide, amânarea investițiilor sau presiuni fiscale. Proiectul propune, în schimb, o corecție mai lentă, potrivit Infobusiness/BCCI. Argumentul rămâne credibil doar dacă deficitul este temporar și dacă sistemul politic poate livra corecția promisă.

Riscul crește dacă lipsa de bani este deja încorporată în structura bugetului. Lyubomir Datsov, membru al Consiliului Fiscal, a fost citat spunând că problema mai adâncă este un deficit structural de aproximativ 4 %, potrivit estimării Comisiei; pe scurt, diferența dintre venituri și cheltuieli ar rămâne chiar și după variațiile normale ale economiei, a relatat Fakti. Într-un asemenea caz, creșterea economică nu este suficientă. Statul trebuie fie să reducă promisiunile, fie să crească veniturile, fie să continue împrumuturile.

Cine plătește dacă încrederea slăbește

Câștigătorii se văd acum: persoanele și instituțiile ferite de reduceri ale cheltuielilor publice curente. Pierzătorii apar mai târziu. Contribuabilii viitori acoperă dobânzile și rambursările, companiile pot ajunge să se împrumute mai scump dacă statul absoarbe mai mulți bani de pe piață, iar gospodăriile rămân expuse riscului unor taxe mai mari sau al unor servicii publice mai strânse.

Riscul inflaționist este mai puțin clar. Un deficit mai mare poate pune presiune pe prețuri atunci când cererea este deja solidă, pentru că statul continuă să cheltuiască peste nivelul veniturilor durabile. Datele publice nu arată că acest proiect a ridicat deja prețurile sau randamentele, adică dobânda cerută de investitori pentru a deține obligațiuni guvernamentale. Problema precisă este mai restrânsă: bugetul slăbește reperul pe care investitorii și Bruxellesul l-ar folosi pentru a judeca următorul exercițiu bugetar.

Regulile UE oferă Comisiei Europene o cale de verificare formală atunci când este depășită valoarea de referință de 3 % pentru deficit, după cum arată ghidul Comisiei și nota Consiliului. Datele disponibile nu indică existența unui caz deschis pentru acest proiect. Arată însă de ce Sofia a făcut mai ușor de formulat un asemenea risc.

Întrebarea privind euro ține de semnalul transmis după trecerea testului. Materialele de convergență ale BCE și Comisiei Europene leagă aderarea la zona euro de sustenabilitatea bugetară, iar o țintă de deficit de 5,7 % în 2026 nu rescrie evaluările anterioare; creează însă o nouă problemă de credibilitate după ce Bulgaria ar fi trebuit să fi demonstrat disciplină (BCE, Comisia Europeană, Infobusiness/BCCI). De aceea, plafonul intern contează dincolo de dreptul intern.

România contează în această discuție pentru că investitorii compară traiectoriile bugetare din regiune. Digi24, citând Banca Națională a României, a relatat că deficitul României calculat după metodologia UE a fost de 7,9 % din PIB în 2025, iar prognoza de primăvară a Comisiei indica 6,2 % în 2026, ceea ce lasă Bucureștiul drept cazul mai expus din sud-estul Uniunii Europene. Bulgaria rămâne într-o poziție mai bună. Comparația arată însă cât de repede discuția se poate muta de la bugetul unui singur an la direcția bugetară a unei țări.

Bulgaria își poate permite un plus de împrumuturi. Nu își poate permite să transforme regula de 3 % într-o opțiune fără să plătească în credibilitate, chiar dacă factura nu vine imediat. Sofia trebuie acum să demonstreze că abaterea din 2026 este o punte înapoi spre disciplină, nu o rescriere a disciplinei.