Sofia sfidează regulile euro

Parlamentul Bulgariei a aprobat bugetul pentru 2026 cu un deficit de 5,7 % din PIB și cu împrumuturi noi de până la 10,1 mld. euro (BTA). Plafonul de deficit al Uniunii Europene, adică diferența maximă acceptată între cheltuielile și veniturile unui stat, este de 3 %. Bulgaria ajunge aproape la dublu.

Miza depășește disputa bugetară internă din cauza momentului. Bulgaria a intrat în zona euro și se află deja în procedura formală a UE pentru corectarea cheltuielilor excesive. Un stat care tocmai a adoptat moneda comună testează acum cât de mult sunt dispuse instituțiile europene să aplice propriile reguli fiscale.

Cifrele continuă să se deterioreze

Prognoza de primăvară a Comisiei Europene avertiza deja asupra unor depășiri persistente: deficite de 3,5 % în 2025, 4,1 % în 2026 și 4,3 % în 2027 (Comisia Europeană). Bugetul adoptat trece cu mult peste aceste estimări. Datele trimestriale Eurostat arată că tendința este deja instalată: Bulgaria a avut în primul trimestru din 2026 un deficit guvernamental de 7,6 %, cel mai ridicat din UE (Eurostat).

Bruxellesul a deschis procedura de deficit excesiv, mecanismul formal activat atunci când un stat depășește pragul de 3 %. Sofia trebuie să prezinte până la 15 octombrie 2026 măsuri bugetare adoptate, nu simple promisiuni (Consiliul UE, Global Banking & Finance/Reuters). Dacă abaterea continuă, regulile pot duce în cele din urmă la amenzi. Noul cadru bugetar european urmărește și creșterea cheltuielilor, nu doar cifra de deficit dintr-un anumit an. Comisia Europeană vrea să vadă dacă guvernele încetinesc traiectoria cheltuielilor, nu doar dacă cosmetizează temporar soldul bugetar (Comisia Europeană).

Există totuși un motiv pentru care cazul Bulgariei nu este, deocamdată, o criză a datoriei. Datoria publică este de aproximativ 28,5 % din PIB, un nivel scăzut după standardele europene (Eurostat). Problema nu este că Bulgaria nu se mai poate finanța. Problema este că a intrat în zona euro în timp ce votează o traiectorie bugetară pe care Bruxellesul nu are motive să o considere credibilă.

Franța oferă un contrast util. FMI estimează pentru Franța un deficit de 5,2 % în 2026, în timp ce datoria publică ajunge la 117,6 % din PIB, de aproape patru ori nivelul Bulgariei (FMI, Eurostat). După cum am relatat la începutul săptămânii, Parisul este sub presiune tot mai mare să prezinte un plan credibil, iar măsurile de economisire afectează deja cheltuielile pentru sănătate (To Brief). Bulgaria testează dacă Bruxellesul poate reacționa rapid când un stat mic din zona euro adoptă un deficit mai mare decât anticipa Comisia. Franța testează dacă același sistem poate menține presiunea asupra unei economii mari, unde datoria transformă riscul într-o problemă continentală. Cele două cazuri sunt urmărite împreună, de la Viena și Berlin până la București și Varșovia.

Cine plătește, de fapt

Dacă Bulgaria se conformează prin limitarea cheltuielilor, spațiul de manevră este îngust. Salariile, plățile sociale și pensiile reprezintă aproximativ 76 % din cheltuieli (BTA). Asta nu înseamnă că aceste capitole vor fi tăiate automat. Înseamnă că nu pot fi ocolite într-o ajustare serioasă, dacă taxele nu cresc sau investițiile nu sunt amânate. Dezbaterea internă din Bulgaria include deja înghețarea salariilor din sectorul public ca parte a costului politic.

Dacă Sofia amână ajustarea, costul nu dispare, ci se mută. Investitorii cer randamente mai mari, adică dobânzi mai ridicate pentru împrumuturile statului, plățile de dobândă consumă o parte mai mare din buget, iar guvernele viitoare moștenesc mai puțin spațiu de manevră. Ministrul bulgar al finanțelor a sugerat că deficitul efectiv ar putea fi sub 5,7 % dacă un buget adoptat târziu lasă proiecte de capital nefinalizate (Economic.bg). O asemenea evoluție ar îmbunătăți cifra principală fără să repare structura, un tipar pe care Sofia l-a mai folosit, prin măsuri punctuale precum plata anticipată a unor taxe bancare, cu prețul reducerii spațiului bugetar ulterior.

Datoria redusă îi cumpără Bulgariei timp pe care multe guverne europene nu îl mai au. Bugetul adoptat mută însă centrul discuției de la solvabilitate la aplicarea regulilor. Termenul din octombrie va arăta dacă apartenența la zona euro vine cu disciplină fiscală sau doar cu o monedă nouă.