Sofia cere €3.8 billion pe datorie

Bulgaria a intrat în zona euro cu deficitul deja pe o traiectorie greșită. Prognoza de primăvară a Comisiei Europene estima deficitul bugetar, adică diferența dintre cheltuielile și veniturile statului, la 3,5 % din PIB în 2025, 4,1 % în 2026 și 4,3 % în 2027, peste plafonul european de 3 % din PIB pe toată perioada analizată (prognoza pentru Bulgaria, briefing fiscal al Parlamentului European). Dosarul din iunie contează pentru că Sofia trebuie acum să transforme promisiunile făcute la intrarea în euro într-un buget credibil pentru investitori și instituțiile UE.

Piețele reacționează înaintea amenzilor

La 15 iunie, UE nu amendase Bulgaria. Comisia Europeană recomandase deschiderea unei proceduri formale de deficit excesiv, dar Consiliul trebuia încă să ia decizia juridică, după pregătirea dosarului de către oficialii din finanțe, potrivit pachetului de primăvară al Comisiei și briefingului fiscal din iunie al Parlamentului European.

După deschiderea procedurii, Sofia trebuie să trimită un plan de corecție și să arate că îl aplică. Ghidul Consiliului stabilește ordinea: evaluare, decizie, recomandare, iar sancțiunile apar doar dacă guvernul continuă să rateze ajustarea convenită.

Presiunea economică vine mai devreme. Investitorii care cumpără obligațiuni guvernamentale vor să știe dacă deficitul este temporar sau dacă a fost deja încorporat în salarii, pensii, subvenții, angajamente de apărare și colectare fiscală slabă. Dacă ajung la concluzia că gaura este structurală, cer dobânzi mai mari pentru a împrumuta statul, iar factura dobânzilor începe să împingă în afara bugetului exact cheltuielile pe care politicienii încercau să le protejeze.

Sofia trebuie încă să scrie bugetul

Retragerea din Parlament a bugetelor pentru 2026, inclusiv cel de stat, cel al asigurărilor de sănătate și cel al asigurărilor sociale, a lăsat Sofia fără un plan fiscal stabil în jurul adoptării euro. Bugetele au fost retrase după proteste față de majorarea taxelor și contribuțiilor, potrivit BNR.

Cel mai clar semnal de numerar este cererea guvernului de a primi autoritatea să atragă până la 3,8 mld. euro în datorie nouă, parțial pentru finanțarea deficitului curent și parțial pentru prefinanțarea cheltuielilor din Planul de redresare și reziliență, a relatat BTA. Relatările parlamentare au arătat și că Ministerul Finanțelor își atinsese deja, în perioada ianuarie-mai, plafonul inițial de emisiuni de datorie pentru 2026, potrivit Investor.bg. Asta nu dovedește o criză de finanțare. Arată însă de ce o țintă de deficit trecută într-un tabel bugetar nu va fi suficientă.

Costul ajustării poate fi localizat ușor. Ministrul Finanțelor, Galab Donev, a spus în Parlament că discuțiile au inclus reducerea cheltuielilor nete cu 0,5 % din PIB și că salariile, plățile sociale și pensiile reprezentau aproximativ 76 % din cheltuieli, potrivit BTA. Reducerile de cheltuieli ar lovi angajații din sectorul public, pensionarii, beneficiarii de ajutoare și ministerele cu protecție politică mai slabă. Veniturile mai mari ar cădea pe gospodării și firme, prin taxe sau colectare mai strictă. Împrumuturile suplimentare ar muta nota de plată în bugetele următoare, prin serviciul datoriei, adică dobânzi și rambursări.

Regulile au urmat Bulgaria în zona euro

Cazul Bulgariei va fi folosit dincolo de Sofia. Partidele eurosceptice din Polonia sau Italia îl pot prezenta drept un avertisment simplu: intrarea în euro aduce probleme fiscale. Datele susțin o lecție mai îngustă: adoptarea monedei unice nu suspendă disciplina bugetară.

Bulgaria a devenit al 21-lea membru al zonei euro la cursul fix de 1,95583 leva pentru un euro, după aprobarea Consiliului din iulie 2025, după cum a rezumat ulterior Banca Centrală Europeană în buletinul său economic. Traiectoria deficitului vine din întâlnirea dintre deciziile bugetare interne și regulile UE. Schimbarea monedei a făcut testul mai vizibil, dar nu a creat mecanic diferența dintre cheltuieli și venituri.

România arată varianta mai scumpă a aceleiași probleme de credibilitate. Presa românească a indicat un deficit de 7,9 % din PIB în 2025 și o proiecție de 6,2 % pentru 2026, descriind România drept cel mai mare caz de deficit din UE, potrivit Termene. Alte relatări din România au citat un randament la zece ani de aproape 7,3 %, ceea ce înseamnă dobânda cerută de investitori pentru a împrumuta statul pe un deceniu, a relatat Gândul. Bulgaria nu este România, dar canalul de transmisie este același: îndoiala fiscală pleacă din reuniunile oficiale și ajunge în salarii, taxe, pensii, planuri de investiții și facturi de dobândă.

Sofia trebuie acum să arate cum face ajustarea. Un buget credibil ar trebui să distingă între măsuri permanente și măsuri cu efect unic, să spună cât vine din colectarea taxelor și cât din încetinirea cheltuielilor sau amânarea investițiilor. Ar trebui, de asemenea, să separe împrumuturile folosite pentru acoperirea deficitului de cele folosite pentru prefinanțarea proiectelor susținute de UE. Până când acest tabel există, problema reală este dacă Sofia inversează derapajul sau îl duce mai departe în următorul buget.