Chiriașii spanioli protestează după votul Congresului

La 2 octombrie, Congresul Deputaților, camera inferioară a parlamentului spaniol, a respins ratificarea a două decrete-lege privind locuințele, anulând protecții modeste pentru chiriași (Congress, Irish News). A doua zi, chiriașii au mărșăluit în peste 50 de orașe și localități, cerând măsuri mult mai ample (EFE). Premierul Pedro Sánchez se află între aceste revendicări și Junts, partidul catalan pro-independență de ale cărui voturi are nevoie, deși formațiunea s-a opus chiar și măsurilor respinse.

La Madrid, Delegația Guvernului a numărat 70.000 de participanți, în timp ce Sindicatul Chiriașilor, organizatorul marșului, a estimat 500.000 (Europa Press, El País). Fiecare tabără are interesul să-și susțină propria estimare.

Nemulțumirea exista înainte de vot. Maricarmen Abascal, o chiriașă de 87 de ani din Madrid, a fost evacuată pe 23 septembrie, iar protestele din fața locuinței sale s-au transformat într-o tabără în Puerta del Sol, piața centrală a orașului (Irish Times). Până sâmbătă, compania municipală de locuințe acceptase să o primească înapoi în condiții similare celor din vechiul contract, însă relatările din presă nu confirmau că se întorsese deja (Público).

Ce au pierdut chiriașii

Organizatorii cer înjumătățirea chiriilor, contracte pe durată nedeterminată, încetarea evacuărilor și exproprierea locuințelor deținute de ceea ce numesc „fonduri-vultur” (Demócrata).

Decretele respinse ofereau mult mai puțin. Decretul principal le permitea chiriașilor ale căror contracte expirau până la 31 decembrie 2028 să ceară prelungirea acestora cu până la doi ani, proteja unele gospodării vulnerabile de evacuare și limita majorarea chiriilor până în 2027 (Civio).

Ambele erau decrete-lege: măsuri de urgență care intră imediat în vigoare, dar expiră dacă parlamentul nu le ratifică în termen de 30 de zile (BOE). Intraseră în vigoare abia la 1 și 2 octombrie, astfel că situația chiriașilor care au cerut prelungiri în acele zile rămâne neclară (Civio).

De ce au contat cele șapte voturi

Decretul principal a fost respins cu 172 de voturi pentru și 178 împotrivă, iar decretul privind prelungirea contractelor, cu 166 pentru și 184 împotrivă (Congress). Junts a decis primul vot cu cei șapte deputați ai săi. Dacă s-ar fi abținut, decretul ar fi fost adoptat (Infobae).

Junts susține că prelungirile impuse transferă costul măsurii asupra micilor proprietari. Partidul invocă date ale Băncii Spaniei, banca centrală a țării, potrivit cărora persoanele fizice dețineau 91,9 % dintre locuințele închiriate la prețul pieței în 2021 (elDiario.es). Formațiunea avertizează că proprietarii își vor retrage apartamentele de pe piață și cere ca prelungirile să fie acordate voluntar. Datele arată că majoritatea locuințelor închiriate aparțin persoanelor fizice, nu companiilor. Nu arată însă că acești proprietari sunt mici sau că își vor retrage locuințele de pe piață.

Așa cum am relatat după vot (To Brief), orice text acceptat de Junts ar fi și mai departe de revendicările protestatarilor.

O grevă fără dată

La marșul din Madrid, participanții au purtat un banner pe care scria „Hacia la huelga general” („Spre greva generală”) (EFE). Valeria Racu, purtătoare de cuvânt a Sindicatului Chiriașilor, se așteaptă ca greva să aibă loc „în curând”, dar aceasta nu are o dată stabilită și depinde de sprijinul altor organizații (Europa Press).

Depinde mai ales de CCOO și UGT, cele două mari confederații sindicale din Spania, care nu au convocat greva. Au susținut marșurile și vor discuta o strategie comună cu grupurile de chiriași (laSexta). O grevă generală înseamnă oprirea lucrului de către angajați, iar aceste organizații au capacitatea de mobilizare necesară pentru a o organiza.

Angajatorii s-ar opune. Antonio Garamendi, șeful confederației patronale CEOE, spune că o grevă convocată doar pentru locuințe nu ar fi un conflict de muncă și că angajatorii ar contesta-o în instanță (La Vanguardia). Are un argument juridic: legea grevelor din 1977 interzice opririle de lucru fără legătură cu interesele profesionale ale angajaților (BOE).

Presa irlandeză a urmărit îndeaproape marșurile, relatând adesea povestea lui Abascal (Irish Times, Irish News). Interesul se explică probabil prin criza chiriilor, familiară și dincolo de Spania, dar nicio instituție a UE nu poate tranșa disputa. Uniunea poate acționa doar în limitele competențelor pe care i le acordă tratatele (EUR-Lex), iar decretele erau norme de drept spaniol, adoptate și respinse la Madrid.

Decizia revine astfel în Congres, iar votul de vineri arată limpede că Sánchez nu are în prezent sprijinul necesar nici pentru măsuri de protecție pe care organizațiile chiriașilor le consideră deja prea slabe.