Lituania își păzește infrastructura energetică

Militari lituanieni patrulează acum la terminalul de gaze naturale lichefiate din Klaipeda. Letonia a întărit securitatea la un baraj de pe râul Daugava și la depozitul subteran de gaze. Operatorul rețelei de gaze din Polonia funcționează în regim de alertă ridicată. Estonia cere o capacitate mai mare de reacție la crize, dar nu a anunțat public desfășurarea de pază militară la obiective energetice.

Măsurile de protecție sunt confirmate. Atacul pentru care se pregătesc nu este.

Avertismentul și vulnerabilitatea pe care o expune

Ministrul lituanian al apărării, Robertas Kaunas, a declarat că informațiile militare indică faptul că Rusia ar analiza atacuri asupra infrastructurii critice din statele baltice, posibil cu drone ucrainene capturate sau reconstruite, astfel încât resturile găsite la locul impactului să trimită spre Kiev, nu spre Moscova (LRT, Kyiv Independent). A delimitat însă afirmația: Lituania observase activități de planificare, dar nu identificase nici o dată, nici o listă de ținte și nici o decizie finală a Rusiei (Bloomberg).

Scenariul vizează intervalul scurt dintre detectarea unei drone și decizia privind autorul atacului. Rusia ar putea recupera componente de drone ucrainene din loviturile asupra propriului teritoriu, le-ar putea reasambla într-o armă îndreptată spre teritoriul aliat și ar putea lăsa la fața locului resturi care par ucrainene (Euronews, Euromaidan Press). Obiectivul ar fi să creeze confuzie în interiorul NATO, alianța militară cu 32 de membri, în timp ce capitalele discută cât de solidă trebuie să fie proba înainte de un răspuns (NV/Reuters).

NATO poate să distribuie imagini radar și să ridice avioane de luptă. Orice stat membru poate cere consultări în cadrul alianței atunci când se consideră amenințat. Dar angajamentul de apărare colectivă, Articolul 5, cere acord politic asupra faptului că a avut loc un atac armat. Nu se activează doar pe baza unor resturi de dronă (NATO). Autoritatea de a doborî o dronă, de a atribui atacul și de a escalada rămâne națională. Fiecare țară decide după propriile reguli și în propriul ritm. Tocmai această diferență este exploatată de o operațiune sub steag fals.

Patru țări, patru sisteme de alarmă

Răspunsul Lituaniei este cel mai vizibil. Kaunas a semnat la 17 iulie un ordin prin care până la 30 de militari sunt desfășurați, până la 19 august, pentru a păzi patru obiective: terminalul GNL din Klaipeda, esențial pentru aprovizionarea cu gaze a statelor baltice; interconectorul electric LitPol Link cu Polonia; și două instalații energetice interne care ajută la echilibrarea rețelei (LRT English). Logica este aceeași în toate cele patru cazuri: intrarea gazelor în sistem, electricitatea transfrontalieră și capacitatea de stabilizare a rețelei. Este infrastructura care ține statele baltice conectate fără dependență de Rusia.

Letonia a întărit securitatea la barajul Daugava, lângă Riga, și la depozitul de gaze Incukalns (Delfi Latvia). Ministrul apărării, Raivis Melnis, a spus că Letonia nu are informații privind pregătirea unor atacuri asupra unor ținte letone precise (la.lv). O mare parte a măsurilor suplimentare de pază este în vigoare încă de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022.

În Polonia, măsurile sunt conduse mai degrabă de companii decât printr-un ordin militar unic. Grupul energetic Orlen analizează rute alternative de import pentru gaze, Gaz-System operează în regim de alertă ridicată, iar o unitate militară a început să securizeze o conexiune electrică cu Ucraina, folosită pentru stabilizarea rețelei ucrainene afectate de război (Ukrainska Pravda). Polonia investighează și propriile deficiențe în detectarea și avertizarea privind o rachetă de croazieră rusă care i-a traversat spațiul aerian la 30 iulie (TVN24).

Estonia are o poziție diferită. Ministrul de interne, Igor Taro, susține că amenințările cele mai probabile sunt non-militare și că nivelul de pregătire al Estoniei pentru crize nu este pe deplin aliniat mediului de securitate actual (ERR English). În spațiul public nu apar informații noi despre pază suplimentară la active energetice.

Când drona chiar ajunge

România oferă un posibil răspuns. La 24 iulie, avioane F-16 românești au doborât o dronă rusească de tip Shahed deasupra teritoriului României (Romania Insider). A fost nevoie de reguli de angajare autorizate în prealabil și de disponibilitate politică pentru deschiderea focului. Analiștii suedezi din domeniul apărării descriu scenariul baltic al unei operațiuni sub steag fals drept „pe deplin rezonabil” în logica zonei gri (SvD).

Patru state NATO își întăresc obiectivele în funcție de propriile reguli, sub propria autoritate juridică și în propriul ritm. NATO trebuie să clarifice dacă regulile naționale de doborâre și procedurile de atribuire au fost armonizate înainte ca o dronă să ajungă lângă o centrală sau dacă Moscova constată, obiectiv cu obiectiv, că diferențele dintre sistemele de alarmă ale aliaților sunt suficient de mari pentru a fi exploatate.